Cancerul cavităţii bucale: simptome, complicaţii şi tratament

Cancerul cavităţii bucale face parte din grupul tumorilor maligne ale sferei ORL. Poate să apară la nivelul oricărei structuri componente a acesteia –limbă mobilă, planşeu bucal, trigon retromolar (în spatele ultimilor dinţi  molari de pe arcada inferioară),  palat dur, faţa internă a obrajilor, buze, vestibul bucal sau rebord alveolar. Glandele salivare, deşi se deschid în cavitatea orală, nu pot fi incluse în această categorie, iar asta datorită particularităţilor histologice şi de extindere.

Pentru a afla care sunt primele semne ale cancerului oral, care pot fi complicaţiile, cum poate fi prevenit sau tratat, am vorbit cu Vlad Manolescu, medic specilalist în Oncologie Medicală. Iată ce spune specialistul pentru Ce se întâmplă, doctore?!

Cauze şi factori de risc

• Fumatul –  (ţigări, trabuc, pipă, tutun mestecat) – creşte de 5 până la 25 ori riscul de dezvoltare a cancerelor din sfera ORL (în funcţie de intensitatea şi durata fumatului.
• Consumul excesiv de alcool – creşte de 6 ori riscul.
• Istoric familial de cancer.
• Expunere excesivă la soare la vârste mici.
• Infecţia cu Human papillomavirus (HPV- serotipuri 16-18). Anumite tulpini  sunt factori de risc şi agenţi etiologici pentru tumorile cu histologie scuamoasă ale  cavităţii bucale.
• Sexul masculin este de 5 ori mai predispus decât cel feminin.
• Vârsta înaintată ( de obicei peste 50 ani).
• Rasa – Afro-americanii au un risc crescut.
• Expunere la substanţe chimice de tip azbest, nichel, vapori de acid sulfuric.
• Atenţie ! ¼dintre cazuri apar la nefumătorii şi consumatorii ocazionali de alcool.

Recomandări

Cancerul intestinului gros poate fi depistat în urma unui test

Cancerul de laringe: simptome, factori de risc, diagnostic

Semne şi simptome

• Sângerare inexplicabilă la nivelul cavităţii bucale
• Ingroşare a mucoaselor/ structurilor  cavităţii bucale, zone cu cruste, ulceraţii ale gingiilor, buzelor sau a altor zone din cavitatea bucală, cu asocierea sau nu de noduli palpabili laterocervical. Apariţia de zone parcelare albe sau  roşii persistente la nivelul gurii (ca o aftă care nu se mai vindecă);
• Pierderea sensibilităţii, senzaţie de amorţire sau  durere/sensibilitate în orice zonă a feţei, cavităţii bucale sau a gâtului.
• Persistenţa ulceraţiilor/ aftelor la nivelul cavităţii bucale care nu se ameliorează în două săptămâni sub tratament specific.
• Senzaţie de corp străin persistent în gât.
• Dificultăţi de masticaţie, înghiţire, vorbire sau la mobilizarea limbii sau a mandibulei
• Schimbarea vocii
• Durere la nivelul urechii
• Schimbarea poziţiei dinţilor în cavitatea bucală
• Scadere involuntară în greutate

Cum poate fi prevenit

• Renunţarea completă şi definitivă la fumat/ mestecat tutun!
• Consumul responsabil al băuturilor alcoolice;
• Nu s-a demonstrat încă rolul vaccinării anti HPV  în scăderea carcinoamelor scuamoase ale cavităţii bucale, cu toate astea, prin similitudine cu cancerele de col uterin, această corelaţie este extrem de probabilă;
• Nu există metode de chimioprofilaxie certificate.

Cum poate fi diagnosticat

Examen de specialitate ORL sau Buco-maxilo-facial sau  stomatologic. „Biopsia este singura metodă certă de diagnosticare. Această constă în colectarea de ţesut tumoral, de către anatomopatolog, în vederea analizei histologice la microscop. Procedura se poate efectua pe cale chirurgicală, cu ace speciale, sub control endoscopic. În funcţie de descoperirile în coloraţiile uzuale, anatomopatologii pot solicita teste speciale (imunohistochimice).

Evaluarile imagistice de tip computer tomograf, PET-CT, MRI au rolul de a stabili extensia bolii în vederea unei stadializări corecte”, mai spune specialistul.

Complicaţiile cancerului oral

Tumorile cavităţii bucale netratate evoluează local şi la distanţă. „Complicaţiile datorate evoluţiei locale tumorale pot fi: durerea severă, hemoragii (chiar fatale), dismorfism facial (modificări anatomice ale feţei, inestetice) şi tulburări psihologice cauzate de alterarea imaginii personale, trismus, suprainfecţii bacteriene şi fungice, fistule, risc de aspiraţie, anorexie, casexie.

Tratamentele (chirurgical, radioterapie sau chimioterapie) au efecte secundare redutabile acute de tip inflamaţie (cum ar fi stomatita, mucozita, epitelita), suprainfectii bacteriene şi fungice, fibroza, xerostomia, pierderea gustului, edem limfatic, osteoradionecroza. Fibroza, stenoza de arteră carotida, sindroamele mielodisplazice pot fi efecte ale tratamentelor oncologice pentru tumorile cavităţii bucale”, mai spune medicul Vlad Manolescu.

Tratamentul cancerului bucal

Chirurgia radicală reprezintă tratamentul de bază în stadiile incipiente. „Radioterapia (externă sau brahiterapia) rămâne o alternativă pentru pacienţii vârstnici, cu indice de performanţă alterat şi cu comorbidităţi multiple.

Chimioterapia neoadjuvană, urmată de radiochimioterapie, se utilizează pentru tratamentul tumorilor avansate locoregional.

Chimioterapia paliativă se foloseşte în cazul bolii extinse la distanţă şi are rolul de a încetini progresia simptomatică, menţinand o calitate a vieţii acceptabilă.

Imunoterapia cu anticorpi antiEGFR se utilizează în tratamentul bolii metastatice, dar şi în asociere cu radioterapia, asta în cazul paicenţilor cu contraindicaţie la chimioterapia cu săruri de platină, cu rol de radiosensibilizare’’, mai spune Dr. Vlad Manolescu.