Stresul, a doua cea mai mare îngrijorare a românilor, după cancer. Cum afectează organismul și când devine un pericol pentru inimă / VIDEO

Naveta, trezitul de dimineață, problemele de la serviciu și dificultățile financiare sunt doar câteva dintre motivele pentru care românii spun că se simt stresați. Pentru unii, presiunea vine din volumul mare de muncă și responsabilități, în timp ce pentru alții este legată de neajunsurile cotidiene și de incertitudinea zilei de mâine.

„Mă consider o persoană stresată, din cauza jobului în principal. Foarte multe sarcini”, mărturisește o persoană intervievată.

„Viața asta care e acum, adică neajunsurile”, spune un alt respondent, în timp ce un tânăr enumeră printre principalele provocări naveta, trezitul devreme și bugetul.

Sunt probleme aparent obișnuite, însă atunci când se acumulează și nu mai există perioade suficiente de recuperare, stresul poate deveni mai mult decât o stare neplăcută.

Ce se întâmplă în organism atunci când suntem stresați

Stresul nu se manifestă întotdeauna prin semne evidente. Uneori, efectele sale sunt resimțite mai degrabă prin modificări ale ritmului cardiac, creșterea tensiunii arteriale sau tulburări ale somnului.

În situații de stres, organismul eliberează hormoni precum adrenalina și cortizolul, care pregătesc corpul să răspundă unei situații percepute ca amenințătoare. Pe termen scurt, această reacție este una firească. Problema apare atunci când starea de alertă se prelungește și organismul nu mai are suficient timp să revină la echilibru.

„Poate stresul nu se vede pe fețele noastre, dar de foarte multe ori îl regăsim în bătăile cardiace, în tensiunea arterială și în calitatea somnului. În organismul nostru se descarcă mai multă adrenalină, mai mult cortizol, hormoni de suprasolicitare a sistemului cardiovascular, care conduc tranzitoriu la creșterea bătăilor cardiace, la creșterea tensiunii arteriale”, explică Ștefan Busnatu, medic cardiolog.

Specialiștii atrag atenția că stresul cronic nu trebuie privit doar ca o consecință a unui program aglomerat sau a unei perioade dificile. În cardiologie, acesta este considerat un factor de risc independent pentru apariția bolilor cardiovasculare.

Stresul cronic poate crește riscul de infarct și accident vascular cerebral

Atunci când stresul devine o constantă, efectele nu se limitează la oboseală, iritabilitate sau dificultăți de concentrare. Menținerea organismului într-o stare prelungită de alertă poate contribui la creșterea riscului cardiovascular, prin mecanisme precum creșterea tensiunii arteriale și accelerarea ritmului cardiac.

Potrivit specialistului, stresul este recunoscut în prezent în cardiologie drept un factor de risc independent pentru apariția bolilor cardiovasculare.

În anumite situații, expunerea îndelungată la stres și efectele sale asupra organismului pot face necesară inclusiv intervenția medicală și administrarea unui tratament, în funcție de problemele de sănătate apărute.

Importanța acestui aspect este cu atât mai mare în România, unde bolile cardiovasculare, inclusiv infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral, sunt responsabile pentru peste jumătate dintre decese, potrivit datelor menționate de medici.

Insomnia, durerile de cap și lipsa concentrării, semnale că stresul a devenit prea mare

Primul pas pentru gestionarea stresului este recunoașterea lui. De multe ori, oamenii ajung să considere tensiunea permanentă o parte firească a vieții și să ignore semnalele prin care organismul le transmite că are nevoie de recuperare.

Printre manifestările care pot însoți stresul prelungit se numără:

• insomnia și dificultățile de adormire;

• durerile de cap;

• durerile sau disconfortul gastric;

• dificultățile de concentrare;

• senzația persistentă de oboseală și suprasolicitare.

Aceste simptome nu indică automat existența unei probleme provocate de stres, însă, atunci când persistă, merită discutate cu un medic.

„Dacă nu ne obișnuim să ne punem pe modul ăsta de pauză și să ne odihnim și să avem grijă de noi, cumva ne supraevaluăm responsabilitățile și mai ales diminuăm riscul”, atrag atenția specialiștii.

De ce nu trebuie să ignorăm stresul de zi cu zi

Ratele, facturile, responsabilitățile profesionale și grijile legate de viitor nu pot dispărea peste noapte. Totuși, modul în care gestionăm aceste presiuni poate influența felul în care organismul le resimte.

Odihna suficientă, activitatea fizică regulată, pauzele în timpul programului și solicitarea ajutorului specializat atunci când stresul devine copleșitor sunt câteva dintre măsurile care pot contribui la protejarea sănătății.

Mesajul medicilor este că stresul nu trebuie normalizat doar pentru că a devenit o experiență comună. Faptul că foarte mulți oameni se confruntă cu el nu înseamnă că efectele sale asupra organismului trebuie ignorate.

FOTO: Shutterstock.