Virus ignorat zeci de ani, asociat cu cancer și scleroză multiplă! Ce spun cercetătorii

Un virus pe care majoritatea oamenilor îl poartă fără să știe ar putea sta la baza unor boli grave, de la cancer la scleroză multiplă. Este vorba despre virusul Epstein–Barr (EBV), unul dintre cei mai răspândiți agenți patogeni umani, iar cercetătorii americani anunță acum un pas uriaș înainte: dezvoltarea unor anticorpi monoclonali capabili să blocheze infectarea.

Descoperirea ar putea deschide calea către terapii preventive pentru persoanele cu risc crescut și, pe termen lung, ar putea schimba modul în care sunt prevenite sau tratate anumite boli considerate până acum inevitabile.

Un virus comun, cu efecte rare, dar severe

Virusul Epstein–Barr infectează peste 95% dintre adulți la nivel global. Majoritatea persoanelor se infectează în copilărie sau adolescență, uneori fără simptome, alteori cu manifestări ușoare precum febră, oboseală sau mononucleoză infecțioasă.

Recomandări

HPV, virusul care pune în pericol viața oamenilor. Ce tipuri de cancer poate provoca?

Infecții care se transformă în cancer dacă nu sunt tratate. Virusuri și bacterii care provoacă mutații…

Problema este că, odată intrat în organism, EBV nu mai dispare. Virusul rămâne latent pe viață în celulele sistemului imunitar, în special în limfocitele B.

De peste 50 de ani, EBV este recunoscut drept primul virus demonstrat ca având legătură directă cu apariția unor tipuri de cancer. Este clasificat drept agent cancerigen de grup 1 și este asociat cu:

• anumite limfoame
• carcinom nazofaringian
• alte tipuri de cancere hematologice

În ultimul deceniu, dovezile științifice au consolidat și legătura dintre EBV și scleroza multiplă, o boală neurologică autoimună severă, caracterizată prin distrugerea tecii de mielină a neuronilor.

Cum funcționează noua strategie de blocare a virusului

Studiul recent a fost realizat de o echipă de la Fred Hutchinson Cancer Center din Statele Unite. Cercetătorii au identificat anticorpi monoclonali complet umani care împiedică virusul Epstein–Barr să pătrundă în celulele sistemului imunitar.

Pentru a evita reacțiile adverse și a obține anticorpi cât mai compatibili cu organismul uman, echipa a utilizat un model de șoarece modificat genetic, capabil să producă anticorpi umani.

Au fost țintite două proteine-cheie de la suprafața virusului:

• gp350 – responsabilă de atașarea virusului de celulele umane
• gp42 – esențială pentru fuziunea virusului cu celula gazdă

Cercetătorii au identificat doi anticorpi eficienți împotriva gp350 și opt împotriva gp42. În etapa finală a experimentului, un anticorp anti-gp42 a prevenit complet infecția cu EBV la șoareci cu sistem imunitar umanizat, expuși deliberat la virus. Un anticorp anti-gp350 a oferit protecție parțială.

Rezultatul este considerat un moment de cotitură: pentru prima dată, blocarea infectării cu EBV a fost demonstrată experimental.

De ce este atât de importantă această descoperire

În prezent, nu există terapii aprobate care să prevină infectarea sau reactivarea virusului Epstein–Barr. Această lipsă este critică mai ales pentru pacienții imunocompromiși.

În Statele Unite, peste 128.000 de persoane trec anual prin transplant de organe sau de măduvă osoasă. Pentru acești pacienți, reactivarea EBV poate duce la tulburări limfoproliferative post-transplant – o formă agresivă de limfom, adesea fatală dacă nu este controlată.

Blocarea viremiei EBV ar putea:

• reduce semnificativ riscul de limfom post-transplant
• permite menținerea tratamentelor imunosupresoare necesare supraviețuirii grefei
• scădea complicațiile severe la pacienții vulnerabili

Copiii și gravidele, categorii vulnerabile

Riscul asociat virusului Epstein–Barr este mai mare la copiii supuși transplantului, deoarece o proporție importantă dintre ei nu a fost expusă anterior virusului și nu au imunitate.

În plus, cercetările sugerează că anumite procese declanșate de EBV pot influența dezvoltarea neurologică. De aici și interesul crescut pentru prevenție în rândul femeilor tinere și al pacienților pediatrici.

Legătura tot mai clară cu scleroza multiplă

Una dintre cele mai îngrijorătoare asocieri este cea dintre EBV și scleroza multiplă.

Studii recente arată că, după infectarea cu virusul Epstein–Barr, limfocitele B pot deveni hiperactive și migrează în creier. Acolo declanșează inflamație și atrag limfocitele T, amplificând răspunsul imun.

Rezultatul? Distrugerea tecii de mielină, caracteristică sclerozei multiple.

În experimente, eliminarea limfocitelor B cu medicamente deja utilizate în practică a redus semnificativ inflamația cerebrală. Aceste date susțin ipoteza că blocarea precoce a EBV sau a celulelor infectate ar putea preveni sau încetini evoluția bolii.

Ce urmează

Centrul Fred Hutch a depus cereri pentru protejarea proprietății intelectuale asupra anticorpilor descoperiți și colaborează cu parteneri academici și industriali pentru dezvoltarea unei terapii.

Pașii următori includ:

1. Testarea siguranței la voluntari sănătoși
2. Studii clinice pe pacienți cu risc crescut
3. Evaluarea eficienței pe termen lung

Deși cercetarea este încă într-o etapă incipientă, descoperirea marchează un moment esențial. Pentru prima dată, oamenii de știință au demonstrat că virusul purtat de aproape toată populația poate fi blocat înainte să provoace daune majore.

Pentru milioane de pacienți afectați direct sau indirect de virusul Epstein–Barr, această strategie ar putea reprezenta începutul unei noi ere în prevenția și tratamentul bolilor asociate cu EBV.

FOTO: Shutterstock.