Un studiu arată că părinții au într-adevăr un copil preferat! Semnele pot fi surprinzătoare

Un studiu din 2025 dezvăluie că doi din trei părinți au un copil favorit, iar efectele emoționale pot dura o viață. Percepțiile copiilor cântăresc mai mult decât intențiile părinților, spun experții.

Un nou studiu arată că părinții, deși poate nu o recunosc, au adesea un copil favorit, iar semnele care indică acest lucru pot fi surprinzătoare. The Times of India explorează aceste dinamică familială complexă și impactul său asupra relațiilor și sănătății emoționale ale copiilor.

Favoritismul în familie: o realitate surprinzătoare

Cercetări recente sugerează că iubirea parentală nu este întotdeauna împărțită în mod egal. Studiile au arătat că acei copii care simt că sunt mai puțin favorizați au mai multe șanse să se confrunte cu probleme de sănătate mintală, relații tensionate în familie și rezultate academice mai slabe decât frații lor.

Recomandări

Când se spală după Crăciun. Zilele în care ai voie să bagi din nou hainele la…

ARCMEDIA aduce bucuria Crăciunului mai aproape de copiii care au cea mai mare nevoie

Aceste efecte nu dispar neapărat odată cu trecerea anilor. Un studiu de lungă durată a demonstrat că percepția adulților asupra favoritismului din copilărie poate influența sănătatea lor mintală mai mult decât statutul marital, locul de muncă sau vârsta.

Laurie Kramer, cercetătoare la Northeastern University, a declarat pentru The New York Times: „Poți să vorbești cu adulți mai în vârstă și ei îți vor spune ce s-a întâmplat când aveau 5 ani. Ei sunt blocați în acel moment”. Acest lucru subliniază importanța percepției copiilor, care adesea contează mai mult decât intențiile părinților. În multe cazuri, părinții și copiii nu sunt de acord cu privire la existența favoritismului sau la cine este favorizat, ceea ce poate duce la răni emoționale pe termen lung. „Ne gândim cu toții la asta”, a spus Kramer. „Dar nimeni nu vorbește despre aceste lucruri”.

Cine este favorit și de ce?

Studierea favoritismului parental este dificilă, mai ales în culturile care descurajează tratamentul inegal al copiilor. J. Jill Suitor, profesor la Universitatea Purdue, a condus cel mai mare studiu longitudinal despre favoritismul parental. Începând din 2001, a urmărit peste 500 de mame cu doi sau mai mulți copii adulți, analizând efectele favoritismului pe mai multe generații. Rezultatele studiului au fost revelatoare: aproximativ două treimi dintre părinți au arătat o preferință clară pentru un copil, iar favoritismul a rămas constant timp de decenii.

Fetele și frații mai mici aveau mai multe șanse să fie favorizați, iar personalitatea conta de asemenea. Copiii agreabili și conștiincioși aveau mai multe șanse să fie preferați, deoarece erau mai ușor de gestionat. În viața adultă, valorile comune între părinți și copii, cum ar fi religia sau politica, au devenit mai relevante decât succesul în carieră sau problemele legale. Suitor a explicat pentru The New York Times: „Am avut mame care își vizitau copiii în închisoare în fiecare săptămână. Ele spuneau: Sunt foarte apropiată de Johnny. Nu a fost vina lui. Este un băiat bun”.

Costurile emoționale ale favoritismului

Favoritismul are consecințe emoționale atât pentru copiii favorizați, cât și pentru cei defavorizați. Copiii defavorizați sunt mai expuși riscului de anxietate, depresie, consum de substanțe și relații familiale fracturate. Pe de altă parte, favoriții pot experimenta vinovăție, presiune și un sentiment de avantaj nemeritat. Suitor a descoperit că aceste efecte persistă pe tot parcursul vieții.

„Acestea sunt atașamente foarte profunde și sunt cele pe care le avem toată viața”, a explicat ea. Povestea unei femei este deosebit de tulburătoare: aceasta a dezvăluit că încă era marcată de mărturisirea mamei ei pe patul de moarte: „Întotdeauna am iubit-o mai mult pe sora ta”.

Foto: arhivă