TOP 5 – Cele mai ciudate ciorbe din lume. Există vreo ciorbă românească în clasament?

Ciorba este, pentru mulți dintre noi, un reper al confortului culinar: caldă, acrișoară, plină de legume și carne, servită cu pâine și ardei iuteå. Tocmai de aceea, ideea de „ciorbă ciudată” poate părea greu de imaginat din perspectiva bucătăriei românești. Și totuși, dacă privim dincolo de granițe, descoperim preparate care duc noțiunea de ciorbă într-o zonă… surprinzătoare, uneori greu de acceptat.

Iată TOP 5 cele mai ciudate ciorbe din lume, din punct de vedere al ingredientelor, texturii și ideii din spatele lor.

1. Kiburu (Tanzania) – ciorba de pământ

Dacă ar fi să definim „ciudatul” în forma sa cea mai pură, Kiburu ar fi un candidat serios. Aceasta este, fără exagerare, o ciorbă care conține pământ.

Recomandări

Greșeli la calculul listei de plată pentru întreținerea la bloc? Ai doar 10 zile să le…

Ai renunțat la lapte? Specialiștii spun că acest obicei „sănătos” te-ar putea costa mai mult decât…

Ingredientele principale sunt:

• banane dulci,

• fasole,

• pământ (țărână).

Preparatul este asociat cu tribul Chagga, care trăiește la baza muntelui Kilimanjaro. Pământul nu este adăugat la întâmplare, ci este considerat un ingredient cu rol dublu: condiment și sursă de minerale. Se spune că oferă un gust „pământiu”, ușor sărat, și că ajută la completarea dietei cu anumite elemente nutritive.

Pentru un european, ideea de a mânca pământ într-o ciorbă este aproape de neconceput. Pentru comunitățile locale, însă, Kiburu este un preparat tradițional, legat de istorie și supraviețuire.

2. Supa de cuib de pasăre (China)

Una dintre cele mai scumpe supe din lume are, paradoxal, o origine extrem de bizară. Supa de cuib de pasăre este considerată o delicatesă de lux în China, servită în restaurante exclusiviste.

Ingredientul-cheie este saliva întărită a unei specii de rândunică, numită swiftlet. Aceste păsări nu folosesc crenguțe sau frunze pentru a-și construi cuiburile, ci exclusiv propria salivă, care se întărește la contactul cu aerul.

Odată pusă în supă, saliva rehidratată capătă o textură gelatinoasă, aproape transparentă. Gustul este foarte subtil, iar valoarea preparatului vine mai degrabă din reputația sa, din raritate și din presupusele beneficii pentru sănătate.

Pentru mulți, ideea de a consuma salivă de pasăre, chiar și într-o supă elegantă, rămâne greu de digerat… la propriu și la figurat.

3. Shirako (Japonia)

În japoneză, cuvântul shirako se traduce literal prin „copii albi”, un nume poetic care ascunde un ingredient ce poate provoca reacții puternice.

Shirako este făcut din săculeți cu spermă de pește, cel mai des proveniți de la cod, pește-balon sau pește undițar. Preparatul poate fi servit sub formă de supă, dar și gătit simplu sau ușor prăjit.

Cei care l-au gustat spun că are o textură extrem de cremoasă, asemănătoare cu o cremă de zahăr ars sau cu un sos fin. Gustul este delicat, aproape neutru, însă adevărata provocare este ideea din spatele preparatului.

În Japonia, shirako este considerat o delicatesă sezonieră, apreciată de cunoscători, chiar dacă pentru restul lumii rămâne unul dintre cele mai neobișnuite ingrediente posibile.

4. Supa Numărul 5 (Filipine)

Numele sună misterios, dar conținutul este cât se poate de explicit. Supa Numărul 5 este un preparat tradițional din Filipine, cunoscut mai ales pentru reputația sa de afrodiziac.

Ingredientele principale sunt:

• testicule de taur,

• penis de taur.

Supa este consumată în special de bărbați și este asociată cu ideea de forță, vitalitate și potență. Mitul din jurul ei spune că ar avea efecte spectaculoase asupra libidoului, deși nu există dovezi științifice clare care să susțină aceste afirmații.

Dincolo de mit, Supa Numărul 5 rămâne una dintre cele mai greu de acceptat ciorbe din lume, cel puțin din perspectiva culturilor occidentale.

5. Supa de sânge (Vietnam – Tiet Canh)

Tehnic vorbind, aceasta este mai degrabă o budincă decât o supă clasică, dar este încadrată în categoria supelor tradiționale vietnameze.

Tiet Canh se prepară din:

• sânge crud de rață sau gâscă,

• lăsat să se coaguleze,

• presărat cu alune și ierburi aromatice.

Se servește rece și are o consistență de jeleu. Preparatul este considerat o delicatesă tradițională, consumată mai ales la ocazii speciale.

Pentru mulți străini, ideea de a mânca sânge crud coagulat este șocantă, însă în Vietnam acest preparat are o lungă tradiție culturală.

Există vreo ciorbă românească în clasament?

Răspunsul este „nu!. Și poate că este un lucru bun. Deși unele ciorbe românești pot părea „exotice” pentru străini, ele se bazează pe ingrediente recognoscibile și pe gusturi echilibrate.

După acest top, ciorba de burtă sau ciorba de perișoare par nu doar normale, ci chiar reconfortante.

Lumea ciorbelor este mult mai diversă și mai surprinzătoare decât ne-am imagina. De la pământ și salivă de pasăre, până la sânge crud sau ingrediente cu puternic impact cultural, aceste preparate arată cât de diferit pot fi interpretate gustul și tradiția.

Iar dacă după acest clasament ți s-a făcut poftă de o ciorbă „normală”, probabil că tocmai ai redescoperit de ce bucătăria românească este atât de apreciată.