Colesterolul crescut este una dintre problemele de sănătate care pot evolua ani întregi fără simptome evidente. De altfel, singura modalitate de a afla dacă nivelul colesterolului este prea mare este efectuarea analizelor de sânge.
Există însă situații în care valorile crescute ale colesterolului contribuie, în timp, la formarea plăcilor de aterom în interiorul arterelor. Atunci pot apărea probleme de circulație, inclusiv boala arterială periferică, care afectează în special arterele membrelor inferioare.
Este importantă diferența dintre colesterol și efectele pe care acesta le poate avea asupra vaselor de sânge.
Un nivel ridicat de LDL poate contribui la depunerea plăcilor de aterom pe pereții arterelor. În timp, acestea pot îngusta vasele și pot reduce fluxul de sânge către anumite țesuturi.
Colesterolul crescut în sine nu provoacă, de regulă, dureri, amorțeli sau crampe. Tocmai de aceea este considerat o problemă „tăcută” și poate fi descoperit întâmplător, în urma unei analize de sânge.
Simptomele apar atunci când există deja o afecțiune vasculară asociată.
Una dintre manifestările caracteristice ale bolii arteriale periferice este durerea sau disconfortul muscular care apare în timpul mersului, al urcatului scărilor sau al exercițiilor fizice și se ameliorează după câteva minute de repaus.
Durerea poate fi descrisă ca:
Cel mai frecvent este localizată la nivelul gambei, coapsei, șoldului sau feselor, în funcție de zona în care circulația este afectată.
În formele mai severe ale bolii arteriale periferice, durerea poate apărea chiar și în repaus. Durerea ischemică de repaus este un semn al unei circulații mult mai reduse către membre și poate fi resimțită inclusiv noaptea.
Acesta este însă un scenariu diferit de crampele musculare obișnuite pe care le poate avea o persoană sănătoasă.
De aceea, o crampă nocturnă izolată nu trebuie interpretată automat ca semn al colesterolului crescut sau al unei boli arteriale.
Pe lângă durere, boala arterială periferică poate produce și alte modificări la nivelul picioarelor.
Printre acestea se numără:
Nu toate aceste manifestări apar la aceeași persoană, iar boala arterială periferică poate evolua și fără simptome evidente.
Boala arterială periferică este strâns legată de ateroscleroză, iar printre factorii care cresc riscul se numără colesterolul crescut, hipertensiunea arterială, diabetul, fumatul și boala cronică de rinichi.
Riscul crește și odată cu înaintarea în vârstă, motiv pentru care simptomele persistente la nivelul picioarelor merită evaluate medical, mai ales dacă există mai mulți factori de risc cardiovascular.
Dacă durerea sau crampele de la nivelul picioarelor se repetă, apar la mers și dispar după repaus ori sunt suficient de intense încât să te trezească în mod repetat noaptea, este recomandată o evaluare medicală.
Medicul poate verifica atât factorii de risc cardiovascular, inclusiv profilul lipidic, cât și circulația arterială a membrelor. Pentru suspiciunea de boală arterială periferică pot fi necesare investigații vasculare suplimentare.
Important este să nu aștepți apariția durerii pentru a verifica nivelul colesterolului. Colesterolul crescut poate exista fără niciun simptom, iar analizele de sânge rămân metoda de bază pentru depistarea lui.
Așadar, dacă te trezești noaptea cu dureri sau crampe la picioare, nu înseamnă automat că ai colesterolul mare. Însă dacă simptomele sunt recurente, apar și la efort sau sunt însoțite de modificări ale pielii și temperaturii picioarelor, merită investigate pentru a exclude o problemă de circulație.
FOTO: Shutterstock