Pâinea este, fără îndoială, unul dintre cele mai consumate alimente în România. Este prezentă la micul dejun, la prânz și, în mod obișnuit, și la cină. Ușor de procurat, sățioasă și versatilă, pâinea a devenit un aliment de bază pentru multe familii. Însă ceea ce mulți nu știu este că, atunci când este consumată seara, poate avea efecte negative semnificative asupra sănătății.
Un avertisment clar vine din partea bucătarului spaniol Karlos Arguiñano, care atrage atenția că pâinea este cel mai dăunător aliment pe care îl putem consuma noaptea. Iar explicația nu are legătură cu glutenul sau cu miturile din jurul carbohidraților în general, ci cu felul în care organismul procesează acești nutrienți în funcție de momentul zilei.
Pe timpul nopții, metabolismul încetinește considerabil. Corpul intră într-o stare de repaus și nu mai are aceleași cerințe energetice ca în timpul zilei. În acest context, carbohidrații din pâine — fie ea albă sau integrală — sunt transformați în glucoză, iar surplusul de glucoză se depozitează sub formă de grăsime.
Rezultatul este o acumulare lentă, dar sigură, de kilograme în plus. Consumul frecvent de pâine seara favorizează rezistența la insulină, contribuie la apariția obezității și poate crește riscul de diabet de tip 2. În plus, favorizează și apariția refluxului gastric sau a balonării, lucruri care afectează somnul și calitatea odihnei.
:format(webp):quality(100)/https%3A%2F%2Fwww.csid.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F05%2Fpaine.jpeg)
Pâinea este un simbol al mesei românești. Este considerată esențială la aproape orice fel de mâncare. Mulți români nu concep o cină fără o felie (sau mai multe) de pâine alături de brânză, mezeluri sau zacuscă. Paradoxal, exact această obișnuință aparent inofensivă contribuie la problemele de sănătate menționate mai sus.
Pe de altă parte, acest aliment este adesea perceput ca fiind inofensiv sau chiar necesar în alimentație, mai ales când vine sub forma “integrală” sau “fără E-uri”. Realitatea este că, indiferent de cât de sănătoasă ar părea, pâinea rămâne tot o sursă de carbohidrați rapizi, care nu sunt recomandați în a doua parte a zilei.
Cina ar trebui să fie o masă ușoară, bogată în fibre și proteine, dar săracă în carbohidrați simpli. Legumele (fierte, coapte sau crude), ouăle, iaurturile naturale, brânzeturile slabe sau carnea slabă sunt alegeri excelente pentru masa de seară. Acestea nu doar că oferă sațietate, dar sprijină și un somn mai odihnitor, fără senzația de balonare sau disconfort digestiv.
O altă opțiune este evitarea completă a carbohidraților după ora 18:00, un sfat susținut de numeroși nutriționiști care consideră că această măsură simplă contribuie decisiv la menținerea greutății optime și la reglarea glicemiei.
Pâinea este gustoasă, accesibilă și face parte din cultura alimentară românească. Însă, pentru a ne proteja sănătatea pe termen lung, este important să învățăm când și cât să consumăm. Iar dacă există un moment în care pâinea ar trebui evitată cu desăvârșire, acela este seara. Pentru o digestie ușoară, un somn liniștit și un corp sănătos, renunțarea la pâine la cină ar putea fi una dintre cele mai simple și eficiente schimbări.