România se confruntă cu un context economic tensionat, iar pensionarii sunt printre cei mai vulnerabili. Conform unei analize recente, există riscul ca pensiile să fie înghețate sau chiar diminuate, iar unul dintre cele mai sensibile subiecte este anularea punctelor de stabilitate, un beneficiu esențial pentru cei cu vechime mare în muncă.
Deficitul bugetar de aproape 9% din PIB și o datorie publică ce se apropie de 60% pun presiune uriașă pe finanțele statului. Conform legislației, dacă datoria publică depășește 56% din PIB, guvernul este obligat să ia măsuri restrictive, cum ar fi înghețarea salariilor și pensiilor. În acest context, experții avertizează că fondurile pentru pensii ar putea deveni nesustenabile, iar plățile către pensionari ar putea fi reduse sau amânate.
:format(webp):quality(100)/https%3A%2F%2Fwww.csid.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F07%2Fpensionari.jpeg)
Punctele de stabilitate sunt un bonus acordat celor care au muncit mai mult de 25 de ani. Valoarea unui punct de pensie este de 81 de lei, iar în funcție de vechime, bonusul poate varia între câteva sute și chiar 900 de lei pe lună. Guvernul ia în calcul eliminarea acestor puncte din formula de calcul, ceea ce ar însemna pierderi semnificative pentru mulți pensionari.
Se acordă astfel:
0,5 puncte/an pentru 25–29 ani vechime;
0,75 puncte/an pentru 30–34 ani;
1 punct/an pentru peste 35 de ani vechime.
Pe lângă eliminarea punctelor de stabilitate, pensionarii se confruntă și cu alte poveri fiscale:
CASS de 10% pentru pensiile ce depășesc 4.000 de lei;
Impozit pe pensie de 10% pentru sumele ce trec de 3.000 de lei.
Astfel, pentru o pensie brută de 7.000 lei, statul poate reține peste 700 de lei lunar. Mai mult, există discuții ca pragul pentru CASS să fie coborât la 2.500 sau 3.000 lei, ceea ce ar afecta aproximativ 2,2 milioane de pensionari.
Guvernul a promis că începând cu toamna anului 2024 se va face „mica recalculare”, prin care peste 600.000 de pensionari ar urma să primească între 200 și 700 de lei în plus. Însă până acum, doar 1% dintre dosare au fost procesate, iar Casa de Pensii admite că softul de calcul nu funcționează și că nu există bani pentru plăți. Așadar, cei mai mulți pensionari rămân cu pensii mai mici decât li s-a promis.
Deși legea pensiilor prevede o creștere anuală pe baza inflației și a salariului mediu, guvernul a semnalat deja că ar putea îngheța pensiile pentru peste 4 milioane de români. Pierderile estimate ar fi între 100 și 490 lei pe lună, în funcție de cuantumul pensiei. Mai grav, există voci în coaliția de guvernare care susțin că această măsură este „necesară” pentru stabilitatea economică a țării.
Pensionarii din România se confruntă cu un risc real de scădere a pensiilor, fie prin tăierea punctelor de stabilitate, fie prin majorarea contribuțiilor sau blocarea indexărilor. În lipsa unor măsuri coerente și transparente, milioane de oameni ar putea suferi pierderi majore în următorii ani.