Reziliența emoțională în infertilitate. Cum să nu îți pierzi speranța în fața eșecurilor repetate

Pentru multe femei, drumul spre maternitate este presărat cu speranță, dar și cu temeri, tratamente costisitoare și, uneori, cu dezamăgiri dureroase. Infertilitatea nu este doar o provocare medicală – este o luptă emoțională care lasă urme adânci în suflet. 

Când visele se frâng în fața testelor negative, lună după lună, devine tot mai greu să te ridici și să continui. Cum putem găsi puterea de a merge mai departe într-o astfel de situație? Cum ne păstrăm speranța, chiar și după multiple încercări eșuate?

Pentru a înțelege mai bine acest aspect atât de delicat, am stat de vorbă cu Dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate, care a adus pe lume peste 10.000 de copii datorită tratamentelor recomandate.

Recomandări

Body Doubling: metoda neașteptată care crește motivația. Moduri simple prin care poți să o încerci

Ce să mănânci înainte să consumi alcool. Alimentele care reduc efectele negative și te protejează pe…

CSID: Ce îi spuneți unei paciente care vine la dumneavoastră după mai multe încercări eșuate?

Dr. Andreas Vythoulkas: În primul rând, o ascult. E important să simtă că nu e doar „un dosar medical”. Îi spun că e normal să fie obosită, supărată sau să simtă că nu mai poate. Dar o încurajez să își dea voie să trăiască aceste emoții, fără rușine. Apoi, ne concentrăm împreună pe ce putem face mai departe. Chiar dacă drumul nu a fost ușor până acum, medicina are soluții. Important e să rămânem o echipă.

CSID: De ce este atât de importantă reziliența emoțională în lupta cu infertilitatea?

Dr. Andreas Vythoulkas: Reziliența emoțională este, în opinia mea, la fel de importantă ca tratamentul medical în sine. Când o femeie sau un cuplu încearcă de luni sau ani de zile să obțină o sarcină, fiecare rezultat negativ este resimțit ca un mic doliu. Dacă nu ai o ancoră emoțională, riști să te pierzi în frustrare, vinovăție și oboseală psihică. Reziliența nu înseamnă să nu suferi, ci să poți merge mai departe chiar și după ce ai fost pusă la pământ de durere.

CSID: Cum poate o femeie să își păstreze speranța când simte că nimic nu mai funcționează?

Dr. Andreas Vythoulkas: Nu există o rețetă universală, dar sunt câteva lucruri care ajută. În primul rând, sprijinul – fie că vorbim de partener, de familie, de grupuri de suport sau chiar terapie psihologică. Apoi, informarea corectă: când înțelegi ce se întâmplă cu corpul tău și ce opțiuni ai, simți că recapeți controlul. Și, foarte important, să îți dai voie să iei pauze. Uneori, o lună de respiro poate aduce mai multă claritate decât o serie de tratamente intense făcute din presiune.

CSID: Ce rol joacă partenerul în această reziliență emoțională?

Dr. Andreas Vythoulkas: Un rol esențial! Infertilitatea nu e doar o problemă „a femeii”. Este o provocare de cuplu. Când ambii parteneri sunt implicați, când există comunicare și empatie, tot procesul devine mai ușor de suportat. Le spun adesea pacienților mei: nu vă uitați unul la altul ca „pacient și susținător”, ci ca o echipă. Și e foarte important ca și bărbații să își exprime emoțiile – nu trebuie să fie doar „stânca”, ci pot și ei să fie vulnerabili.

CSID: Există momente în care e bine să ne oprim? Sau să luăm o pauză?

Dr. Andreas Vythoulkas: Absolut. Infertilitatea este un maraton, nu un sprint. Dacă simți că fiecare nouă încercare vine cu o presiune imposibil de dus, e un semn că ai nevoie de o pauză. A te opri temporar nu înseamnă că renunți. Înseamnă că ai grijă de tine, că îți respecți limitele. Uneori, chiar și o pauză de câteva luni poate aduce echilibru emoțional și fizic.

CSID: Ce sfat le dați femeilor care simt că sunt pe punctul de a renunța?

Dr. Andreas Vythoulkas: Le spun să nu își piardă încrederea în ele. Le încurajez să vorbească despre ceea ce simt, să nu poarte singure această povară. Și, mai ales, le reamintesc că valoarea lor nu e dată de capacitatea de a deveni mame. Sunt femei extraordinare, puternice, care luptă pentru visul lor. Și chiar dacă acest vis se împlinește în alt mod – prin adopție, prin ovocite de la donatoare –, asta nu înseamnă că au pierdut. Înseamnă că au găsit curajul de a merge mai departe.

Citește și: Top 5 întrebări despre infertilitate. Răspunsurile vizează ambii parteneri!