Realitatea din medicina reproductivă și modul în care aceasta influențează scăderea natalității în România

Realitatea din medicina reproductivă și modul în care aceasta influențează scăderea natalității în România
Realitatea din medicina reproductivă și modul în care aceasta influențează scăderea natalității în România

România se află într-o perioadă dificilă privind scăderea natalității, acest fenomen fiind influențat de numărul tot mai mare al cuplurilor care se confrunta cu infertilitatea.

Dincolo de cifre, în realitate, echipele medicale observă zilnic impactul acestor tendințe: cupluri care amână tot mai mult evaluarea, cazuri mai complexe și o presiune biologică accentuată de a amâna decizia de a avea un copil .

Corelarea datelor oficiale cu realitatea din practica medicală oferă o imagine mai clară asupra fenomenului și asupra direcțiilor în care trebuie să ne îndreptăm.

România înregistrează cel mai scăzut număr de nașteri din ultimul secol

Datele publicate recent de Institutul Național de Statistică arată că România a ajuns la aproximativ 145.000 de nașteri, cel mai mic nivel din ultimii 100 de ani:

  • 171.132 născuți-vii în 2022, minim istoric;
  • în 2023, cu 26.665 mai puțini copii comparativ cu anul 2022;
  • pentru 2025, o rată estimată a natalității de aproximativ 9,20 nașteri/1.000 locuitori, în ușoară scădere față de anul anterior.

Aceste date nu indică doar o alegere individuală, ci un cumul de factori precum instabilitatea economică, costul ridicat al vieții, schimbări climatice și culturale sau amânarea formării unei familii.

Există o criză a fertilității la nivel european?

La nivelul Uniunii Europene, în 2023 s-au născut aproximativ 3,67 milioane de copii, iar rata totală a fertilității a scăzut la 1,38, marcând cel mai redus nivel din seriile recente.

Europa se confruntă cu un fenomen pe care specialiștii îl descriu drept un „triple squeeze” demografic tradus prin:

  • nașteri tot mai târzii;
  • numărul mediu de copii per femeie scade;
  • creșterea cererilor pentru servicii de reproducere umană asistată.

Organizația Mondială a Sănătății estimează că aproximativ 17,5% dintre adulți (1 din 6) experimentează infertilitate de-a lungul vieții. Acest aspect se traduce prin faptul că magnitudinea este suficient de mare încât infertilitatea să fie considerată o problemă majoră de sănătate publică.

România rămâne sub media UE privind vârsta la care cuplurile aleg sa aibă primul copil, dar trendul de amânare este vizibil.

În 2023:

  • media UE la primul copil a fost de 29,8 ani;
  • în România, media a fost de 27,1 ani.

Deși în aparențe România rămâne „mai tânără” decât multe țări vest-europene, în realitate observăm o tendință clară de amânare a momentului concepției, în special în mediul urban și în rândul cuplurilor cu studii superioare.

Din punct de vedere biologic, fertilitatea feminină începe să scadă semnificativ după 35 de ani, iar după 40 de ani declinul este accelerat.

Ce statistici ne oferă experiența clinică în 2025?

Dincolo de statistici, experiența medicală din clinica noastră oferă indicatori concreți privind evoluția infertilității în România.

Potrivit datelor oferite de Agenția Națională de Transplant, în 2025, în cadrul clinicilor noastre din București și Oradea, procedurile de reproducere umană asistată au contribuit la nașterea a 560 de copii.

Acest număr reprezintă echivalentul unei medii de 1,5 copii pe zi, conform datelor comunicate oficial.

Pentru a înțelege impactul în termeni concreți: peste trei ani, aproximativ 35 de grupe de grădiniță ar putea fi formate din copii născuți în urma procedurilor realizate în cadrul clinicii noastre anul trecut.

Aceste cifre confirmă rolul tot mai important al medicinei reproductive în contextul scăderii natalității.

Infertilitatea masculină este o componentă esențială a diagnosticului

Un aspect esențial este evaluarea completă a cuplului, nu doar a femeii.

În aproximativ 50% dintre cuplurile care se confruntă cu infertilitate există un factor asociat componentei masculine.

Datele interne din 2025 arată:

  • peste 2.500 de bărbați au efectuat analizele de bază pentru fertilitate;
  • numărul acestora este în creștere față de anul anterior;
  • vârsta medie a partenerilor de sex masculin a scăzut de la 38 la 36 de ani.

Această scădere a vârstei medii sugerează că problemele de fertilitate apar la vârste tot mai tinere.

Recomandarea medicală este ca evaluarea ambilor parteneri sa fie realizată simultan, după un an de încercări fără succes (sau după 6 luni, dacă partenera are peste 35 de ani).

Femeile ajung tot mai târziu la tratamentele FIV

În 2025, vârsta medie a pacientelor care au necesită tratamente de FIV a crescut de la 34,5 la 35,5 ani.

De asemenea,  numărul pacientelor cu vârste peste 45 de ani aproape s-a dublat comparativ cu anul anterior, deci există cazuri de FIV reușit și la vârste apropiate de 50 de ani, marea majoritate însă nu cu material genetic propriu, ci cu ovocite donate.

Amânarea vizitei la medic determină un declin progresiv al rezervei ovariene, ceea ce diminuează probabilitatea de succes și poate impune ulterior utilizarea unor protocoale terapeutice mai complexe și mai solicitante pentru pacientă.

Recomandarea noastră este ca un cuplu cu viață sexuală regulată, neprotejată, să se adreseze medicului specialist în infertilitate dacă sarcina nu apare după 12 luni de încercări atunci când femeia are sub 35 de ani.

După 35 de ani, evaluarea este indicată mai devreme, în general după 6 luni, deoarece rezerva ovariană și calitatea ovocitelor pot scădea progresiv, iar timpul devine un factor critic. Consultul ar trebui însă făcut imediat, indiferent de vârstă, dacă există antecedente precum cicluri neregulate sau absente, endometrioză, intervenții pelvine, infecții genitale, pierderi repetate de sarcină sau factori masculini cunoscuți.

Infertilitatea devine o problemă națională

Peste 40% dintre cuplurile care sunt pacienți clinicii provin din afara Bucureștiului, din județe precum Buzău, Argeș, Dolj sau Olt.

Acest lucru arată că infertilitatea nu este o problemă limitată la marile centre urbane, ci una care afectează întreaga țară.

Soluții medicale oferite într-un context demografic dificil

În fața scăderii natalității și a creșterii infertilității, există trei direcții esențiale:

  1. Educație preventivă

Dacă cuplurile sunt informate corect privind fereastra biologică si opțiunile medicale pe care le au, aceștia pot preveni întârzieri critice în diagnostic.

  1. Screening precoce și evaluare completă a cuplului

Eficiența tratamentului crește, iar timpul până la diagnostic scade dacă abordarea se realizează simultan la ambii parteneri.

  1. Acces finanțat la servicii de reproducere asistată

Integrarea acestor servicii în programe susținute din fonduri publice poate reduce stresul financiar și poate transforma infertilitatea într-o problemă tratabilă, nu într-un obstacol.

Între statistică și responsabilitate medicală

Scăderea natalității în România nu este doar o statistică demografică, ci o realitate care se reflectă tot mai des în clinica noastră.

Medicina reproductivă nu poate rezolva singură problema demografică, dar poate oferi șansa concretă de a deveni părinți pentru mii de cupluri.

Cele 560 de nașteri asistate în 2025 reprezintă mai mult decât un indicator anual.

Acestea sunt familii construite cu ajutor medical într-un context în care 1 din 6 adulți se confruntă cu infertilitatea.

Într-un moment demografic critic, informarea, intervenția din timp și accesul echitabil la tratament devin instrumente esențiale pentru creșterea natalității în România.

FOTO: Shutterstock.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Alice Moisescu - Web-Editor
Ambițioasă, consecventă și iubitoare de frumos, așa cum se descrie chiar ea, Alice este consultant de imagine. Și dacă în adolescență era fascinată de mănușile sau pălăriile bunicii și se inconjura de reviste precum Vogue, Marie Claire sau Harper’s Bazaar, ei bine... acum Alice este ...
citește mai mult
Dr. Tarig Massawi - Medic primar obstetrică-ginecologie,
Dr. Tarig Massawi este medic primar obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în medicină reproductivă. A absolvit cursurile Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. A terminat facultatea în anul 1997, apoi a făcut specializarea în obstetrică – ginecologie ...
citește mai mult