Peisajul legislativ din UE, în schimbare: oportunități și provocări în reglementarea unui viitor fără fum

Pe 2 aprilie 2025, webinar-ul „The evolving regulatory landscape in the EU: Opportunities and Challenges”, a reunit experți internaționali în politici privind tutunul pentru a analiza situația din perspectiva autorităților de reglementare și a consumatorilor. Printre aceștia s-au numărat Karl Erik Lund, Damian Sweeney, Clive Bates și Andrzej Fal.

Reglementarea produselor fără fum, cu nicotină, variază semnificativ între jurisdicții și s-a modificat în timp. Statutul legal poate încadra un produs ca produs din tutun, derivat din tutun, bun de consum sau medicament. Restricțiile variază de la interdicții totale de vânzare și import, vânzare doar pe bază de prescripție, limitări ale aromelor, restricții ale conținutului de nicotină până la reglementări minime sau inexistente.

Paradoxal, țările cu o prevalență ridicată a fumatului adoptă cele mai stricte restricții asupra alternativelor cu nicotină. Bulgaria este un exemplu prin recenta interdicție a țigărilor electronice. Chiar și în state unde fumatul a fost redus considerabil printr-o infrastructură solidă de control al tutunului și acces la alternative, reglementările privind produsele fără fum devin tot mai stricte.

Recomandări

Terapia care îți poate rescrie creierul. Metoda Tomatis uimește părinții cu copii speciali

Este sigur să consumi ceapă cu pete negre? Înțelegerea riscurilor pentru sănătate și depozitarea ideală

Unii susțin că utilizatorii de nicotină nu sunt suficient de informați sau nu respectă regulile, ceea ce le oferă autorităților justificarea necesară pentru impunerea unor bariere menite să-i ghideze către un stil de viață considerat mai bun. Cu toate acestea, literatura privind comportamentul și percepția consumatorilor arată că majoritatea utilizatorilor sunt conștienți de riscuri și le acceptă.

Consumatorii vor produse care să fie atractive

„Ce au nevoie consumatorii de la autoritățile de reglementare? Răspunsul este simplu, dar și complex: avem nevoie de reglementări bazate pe știință, proporționale cu riscurile, pentru toate produsele cu nicotină cu risc redus. Un aspect esențial este că aceste produse trebuie să fie atractive pentru consumatori. Dacă un produs este atractiv, este mult mai probabil ca oamenii să facă trecerea și să renunțe la fumat”, a spus Damian Sweeney, membru fondator al asociației Unique How Alliance din Irlanda.

„Pentru a ilustra importanța aromelor, voi face referire la un studiu realizat în 2020. Acesta a inclus aproape 37.000 de consumatori de produse cu nicotină din întreaga Europa. Rezultatele au arătat că 75,3% dintre utilizatorii de alternative cu nicotină au renunțat complet la fumat. Când vorbim despre interdicții ale aromelor, singura aromă pe care autoritățile vor să o păstreze este cea de tutun. Practic, asta echivalează cu o interdicție totală”, a continuat acesta.

20 de ani, o perioadă rezonabilă pentru sănătatea publică

„De ce este acum un moment potrivit să discutăm despre politica europeană privind tutunul? Așa cum s-a menționat deja, UE a adoptat prima directivă acum peste 20 de ani și a existat doar o singură revizuire majoră între timp. Întotdeauna am susținut că, pentru a vedea rezultate în sănătatea publică și schimbări sistemice, mai ales în dezvoltarea bolilor sau a mortalității cauzate de acestea, este nevoie de aproximativ 20 de ani.

Dacă ne uităm la schimbările reglementărilor în SUA și la curba deceselor cauzate de bolile pulmonare, în special cancerul pulmonar, vedem cum creșterea incidenței cancerului a urmat la 20 de ani după creșterea consumului de țigări, iar scăderea cancerului a urmat la 20 de ani după deciziile care au dus la un consum mai redus de țigări. Așadar, 20 de ani este o perioadă rezonabilă pentru sănătatea publică, ceea ce face ca acum să fie un moment potrivit pentru a discuta despre reglementările privind nicotina și țigările în Europa.

Când analizăm schimbările în consumul de tutun în majoritatea regiunilor Europei, vedem că în multe țări reducerea fumatului a fost de doar 5-10% în ultimii 15 ani. Doar câteva țări, precum Suedia, Danemarca, Norvegia și Finlanda, au înregistrat scăderi mai mari de 10%, iar acest lucru s-a datorat, așa cum s-a discutat deja, unor alternative mai accesibile și mai răspândite pentru fumători”, a explicat Profesorul Dr. Andrzej Fal, șeful Departamentului de Alergologie, Boli Pulmonare și Boli Interne de la Institutul Național de Medicină din Varșovia.