Organizația Meteorologică Mondială (OMM) avertizează că există un risc ridicat ca temperatura medie globală în perioada 2025–2029 să depășească pragul de +1,5°C față de era preindustrială, stabilit prin Acordul de la Paris. Într-un raport publicat miercuri, realizat împreună cu Met Office din Regatul Unit, experții subliniază că planeta se apropie periculos de un punct critic în evoluția climatică.
Anul 2024 a fost cel mai cald înregistrat din 1850 și primul în care temperatura medie globală a depășit pragul de 1,5°C, ajungând la +1,55°C peste nivelurile preindustriale. Conform noului raport, există:
În comparație, estimările publicate în 2023 indicau un risc de doar 47% pentru perioada 2024–2028.
Experții atrag atenția că fiecare fracțiune de grad de încălzire suplimentară are consecințe severe, contribuind la: valuri de căldură mai frecvente și intense, precipitații extreme și secete severe, topirea accelerată a calotelor glaciare și a gheții marine, creșterea nivelului mărilor și încălzirea oceanelor.
„Acest raport nu prezintă niciun semn de atenuare a încălzirii în anii următori, ceea ce înseamnă că impactul negativ asupra economiilor, vieții de zi cu zi, ecosistemelor și planetei va continua să crească”, a declarat Ko Barrett, secretar general adjunct al OMM.
Deși aceste date nu indică faptul că pragul de +1,5°C a fost atins definitiv, potrivit Acordului de la Paris, acest lucru se va considera realizat doar când temperatura medie pe o perioadă de 20 de ani va depăși această valoare. Cu toate acestea, două studii recente publicate în revista Nature Climate Change sugerează că am putea fi deja în această fază simbolică a încălzirii globale.
Raportul OMM atrage atenția și asupra Arcticii, care continuă să se încălzească într-un ritm alarmant. În următoarele cinci ierni (noiembrie – martie), temperatura din regiune ar urma să fie cu 2,4°C peste media perioadei 1991–2020, de peste 3,5 ori mai mult decât media globală. Sunt prognozate reduceri semnificative ale gheții marine în Marea Barents, Marea Bering și Marea Ohoțk.
În perioada mai–septembrie 2025–2029, se preconizează:
Davide Faranda, director de cercetare la CNRS în domeniul științelor climatice, subliniază că raportul reprezintă „încă un semnal de alarmă”:
„Știința este fără echivoc. Dacă sperăm să rămânem într-o zonă climatică sigură, trebuie să reducem urgent emisiile de combustibili fosili și să accelerăm tranziția energetică. Amânarea acțiunii nu mai este o opțiune”, a avertizat cercetătorul.
FOTO: Shutterstock