Ministerul Sănătății introduce noi reguli privind alimentația copiilor în grădinițe și școli. Apar sancțiuni și un sistem clar de clasificare a alimentelor

• Prin Ordinul 1582 din 18 noiembrie 2025, autoritatea stabilește și valori noi pentru necesarul energetic la copii, cu aproximativ 15-20% mai reduse față de cele existente;
• Ministerul Sănătății clarifică lista alimentelor nerecomandate copiilor și introduce în premieră recomandări nutriționale pentru creșă – grupa de vârsta 7-11 luni, precum și pentru consumul de apă;
• Legislația actuală introduce și recomandarea de suplimentare cu vitamina D în alimentația copiilor, conform ghidurilor naționale, indică vârsta la care se face diversificarea alimentației sugarului și grupe de alimente pentru fiecare etapă;
• Se renunță la Piramida alimentară ca modalitate de alcătuire a meniurilor și se recomandă folosirea tabelului de alegeri alimentare, care conține grupe de alimente pentru consum zilnic, ocazional, precum și alimente nerecomandate;
• Se introduce tabelul de alimente cu risc pentru sănătate (risc de sufocare, risc pentru siguranța alimentară) și o rubrică pentru alte ingrediente (muștar, uleiuri, miere, ketchup);
• Totodată este clarificat modul în care sunt etichetate alimentele distribuite și/sau comercializate în incinta unităților de învățământ preuniversitar, stipulându-se că nerespectarea acestor prevederi reprezintă contravenție;
• Prevederile noului ordin vin în contextul în care obezitatea infantilă atinge cote alarmante în România: 40,4% dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 și 19 ani sunt supraponderali sau obezi, conform datelor oficiale;
• Actualizarea legislativă a fost făcută în urma demersurilor inițiate încă din 2018 de către Asociația SAMAS, prin programul „Sănătos de mic”, și Colegiul Dieteticienilor din România.

La finalul lunii noiembrie, printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial, Ministerul Sănătății a actualizat normele privind alimentația copiilor în unitățile de învățământ preuniversitar. Ordinul nr. 1582 modifică și completează prevederile actului normativ 541/2025 și înlocuiește vechiul ordin 1563/2008, aducând clarificări importante privind marcarea alimentelor, recomandările nutriționale și responsabilitățile instituțiilor implicate. Noul document introduce, de asemenea, sancțiuni ce pot fi aplicate de inspectorii sanitari județeni și cei din București.

Actualizarea a fost realizată în urma propunerilor formulate încă din 2018 de Asociația SAMAS, prin programul „Sănătos de mic”, și de Colegiul Dieteticienilor din România. La grupul de lucru au participat și reprezentanți ai Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București, ai Institutului Național de Sănătate Publică și ai Comisiei de diabet zaharat, nutriție și boli metabolice din Ministerul Sănătății.

Recomandări

Electrocasnicele care nu trebuie pornite în același timp. Mulți facem această greșeală

Tabel salarii în România | Ce salariu vei primi pentru meseria ta în 2026, 2030, 2040…

Citește și: Motivul pentru care copiii ajung la obezitate și depresie. Semnele la care părinții trebuie să fie atenți

Clasificarea alimentelor și extinderea porțiilor permise ocazional

Noul ordin stabilește o împărțire clară a alimentelor în grupele fundamentale, fructe și legume, cereale, produse din lapte, carne și alternative, și introduce un sistem tripartit de evaluare:

• „A se servi cel mai des”
• „A se servi ocazional”
• „Nerecomandat a se servi”

Pentru categoria „ocazional”, numărul total de porții permise crește de la 3 la 7, având în vedere conținutul mai ridicat de grăsimi, zahăr sau sare al acestor produse.

Recomandări nutriționale actualizate pentru toate grupele de vârstă

Ordinul aliniază necesarul energetic și recomandările pentru macronutrienți la standardele europene actuale. Noile valori prevăd:

• reducerea necesarului energetic la toate grupele de vârstă;
• introducerea noțiunilor de „necesar mediu” și limite adaptate caracteristicilor fiecărei colectivități;
• ajustarea necesarului de carbohidrați, proteine și lipide, cu scăderi estimate la 15-20%.

Reguli clare pentru alimentația sugarilor și copiilor mici

Documentul întărește recomandările internaționale privind hrănirea copiilor:

• În primele luni de viață, laptele matern rămâne alimentul ideal; formulele de lapte sunt acceptate doar dacă respectă cerințele UE privind compoziția.
• Până la 6 luni, alimentația este exclusiv lactată, fără supliment de apă sau alte lichide.
• Este recomandată suplimentarea cu vitamina D, conform ghidurilor naționale.
• Diversificarea începe la 6 luni, iar pentru sugarii cu risc mare de alergii poate fi introdusă între 4 și 6 luni, sub supraveghere atentă.
• Copiii de 1-3 ani trebuie să consume alimente variate din grupele de bază, cu accent pe fructe, legume, cereale integrale și lactate.

Ministerul subliniază necesitatea evitării alimentelor dulci, fast-food, prăjite, sărate sau cu risc de aspirație (nuci, semințe, struguri întregi, roșii cherry etc.).

Lista alimentelor care trebuie evitate sau consumate rar

Ordinul anterior includea deja o listă de produse nerecomandate, care se menține și în noua reglementare. Printre acestea se numără:

• produse bogate în zahăr și grăsimi: prăjituri, gogoși, bomboane, ciocolată, chipsuri, ulei de palmier;
• alimente cu risc de sufocare la copiii sub 4 ani: fructe oleaginoase întregi, legume tari, roșii cherry netăiate, gumă de mestecat;
• alimente cu risc microbiologic: lapte nepasteurizat, brânzeturi din lapte crud, pește afumat la rece, ouă crude sau insuficient gătite.

Obezitatea infantilă în România, în creștere alarmantă

Modificările vin pe fondul unor date îngrijorătoare prezentate în studiul național privind sănătatea copiilor și tinerilor (1-24 ani):

• 40,4% dintre copiii de 6-19 ani sunt supraponderali sau obezi;
• 1 din 3 copii consumă zilnic alimente bogate în grăsimi saturate și dulciuri;
• peste 25% dintre elevii din ciclul primar nu participă la orele de educație fizică.

Noul cadru normativ își propune să îmbunătățească sănătatea nutrițională a copiilor, să reducă riscurile asociate alimentației dezechilibrate și să ofere un model coerent pentru instituțiile de învățământ și familii.

Simona Retea, directorul programului „Sănătos de mic”, consideră actualizarea normelor „un pas necesar pentru creșterea sănătoasă a generațiilor viitoare”, subliniind rolul educației nutriționale în prevenirea obezității infantile.

La rândul său, dr. Diana Voican afirmă că actul normativ „asigură o aliniere la standardele europene actuale și contribuie la îmbunătățirea calității alimentației copiilor atât în instituțiile de învățământ, cât și acasă”.

Foto: shutterstock