O amplă cercetare internațională publicată în revista mSystems a Societății Americane de Microbiologie arată că nu doar antibioticele, ci și alte medicamente prescrise frecvent pot modifica pe termen lung compoziția pe care o are microbiomul intestinal, acea comunitate vastă de bacterii și ciuperci care joacă un rol esențial în sănătatea umană.
Studiul, bazat pe date de la 2.509 adulți din cohorta estoniană a microbiomului, parte a biobăncii Estoniei, a constatat că medicamente precum antidepresivele, beta-blocantele, antipsihoticele, medicamentele împotriva anxietății, inhibitorii pompei de protoni și tratamentul antidiabetic cu metformin pot lăsa urme detectabile în microbiom timp de mai mulți ani după încetarea utilizării lor.
Citește și: Bacteriile bune și funcționarea organismului: tot ce trebuie sa stii despre microbiom si probiotice
Analiza a arătat că, din cele 186 de medicamente evaluate, 167 au avut un impact asupra microbiomului, iar 78 au produs efecte de durată asupra structurii acestuia. Printre substanțele cu efecte semnificative se numără antibioticele, benzodiazepinele, antidepresivele și beta-blocantele. Benzodiazepinele, utilizate pentru tratarea anxietății și tulburărilor de somn, au fost identificate drept medicamentele cu cel mai pronunțat impact negativ asupra florei intestinale.
Cercetătorii au observat și diferențe notabile în cadrul aceleiași clase de medicamente: alprazolamul (Xanax) a afectat microbiomul într-o măsură mult mai mare decât diazepamul (Valium).
„Aceste diferențe ar putea deveni criterii importante în deciziile terapeutice viitoare”, a declarat dr. Elin Org, coordonatoarea studiului și șefa Grupului de Cercetare a Microbiomului de la Universitatea din Tartu.
Rezultatele sugerează că efectul combinat al mai multor medicamente poate amplifica perturbările microbiomului, iar durata tratamentului crește riscul de dezechilibru microbian. Cercetătorii avertizează că, spre deosebire de antibiotice, multe medicamente destinate tratamentului afecțiunilor cronice sunt administrate continuu, ceea ce poate genera efecte fiziologice profunde și de durată.
Specialiștii recomandă ca pacienții să urmeze tratamentele exact conform indicațiilor medicale și să evite utilizarea prelungită a anumitor medicamente, în special a benzodiazepinelor și inhibitorilor pompei de protoni. De asemenea, o dietă bogată în fibre, cu puține grăsimi și alimente procesate, asociată cu mișcare regulată, poate contribui la menținerea unui microbiom sănătos și echilibrat.
Foto: shutterstock
Sursă: https://journals.asm.org/doi/10.1128/msystems.00541-25