Intrarea Maicii Domnului în Biserică, cunoscută și sub numele de Vovidenia sau Ovedenia, este prima mare sărbătoare din perioada Postului Crăciunului și este prăznuită în fiecare an pe 21 noiembrie. Evenimentul are o încărcătură spirituală deosebită, fiind considerat un moment de lumină și de deschidere a sufletului către bine. Pentru mulți credincioși, ziua marchează începutul unei perioade de liniște, rugăciune și pregătire sufletească pentru Nașterea Domnului.
Pe 21 noiembrie, Biserica Ortodoxă prăznuiește Intrarea Maicii Domnului în Biserică, una dintre sărbătorile cu mare încărcătură spirituală ale anului liturgic. Această zi amintește de momentul în care Fecioara Maria, încă de la vârsta de trei ani, a fost adusă la templul din Ierusalim de către părinții ei, Sfinții Ioachim și Ana.
Gestul lor simbolizează nu doar recunoștința față de Dumnezeu, ci și încredințarea fiicei lor unei vieți de curăție, rugăciune și slujire divină. Intrarea în templu este privită ca începutul pregătirii Maicii Domnului pentru rolul ei unic în istoria mântuirii.
„În această zi este bine să aprindem o lumânare pentru a aduce claritate minții, a ocroti familia și a păstra vie amintirea celor dragi trecuți în neființă. Este un gest simplu, dar încărcat de simbolism, care ne amintește că lumina și binele încep din interior.
În zi de sărbătoare, părinții sunt îndemnați să meargă cu copiii la biserică, pentru a primi binecuvântarea și împărtășania, un gest care ocrotește sufletele celor mici și le insuflă, încă din fragedă copilărie, importanța rugăciunii. În unele regiuni ale țării, în ziua praznicului, casele sunt stropite cu apă sfințită, drept simbol al curățirii și al chemării păcii și liniștii în cămin”, a explicat preotul Dan Damaschin, pentru Digi24.ro.
Fiind o sărbătoare cu dezlegare la pește, mulți români se bucură de o masă mai bogată decât în restul zilelor de post. Totuși, dincolo de aspectul alimentar, această zi este însoțită de numeroase tradiții vechi, păstrate din generație în generație.
În ajun, femeile pricepute în ritualuri populare — numite în unele zone „descântătoare” — practică așa-numita „priveghere a apei”. Ele pun apă curată într-un vas și o lasă descoperită peste noapte. Se crede că în zorii zilei de sărbătoare apa capătă puteri tămăduitoare și este folosită pentru binecuvântare, pentru alinarea bolilor sau pentru protecție în casă.
În dimineața zilei de 21 noiembrie, credincioșii merg la Sfânta Liturghie, unde aduc preparate de post și pește pentru a fi sfințite. După slujbă, aceste bucate sunt împărțite ca pomană pentru pomenirea celor adormiți, gest care simbolizează legătura dintre cei vii și cei plecați.
În multe regiuni există obiceiul de a împărți plăcinte cu dovleac, alături de lumânări aprinse, în memoria celor care nu au avut parte de lumina ultimei lumânări la trecerea în neființă.
Un ritual aparte este cel practicat de copii: în această zi, ei pun crenguțe de măr în vase cu apă, așezate într-un loc cald. Până în preajma Anului Nou, crenguțele înmuguresc și înfloresc, iar în noaptea de 31 decembrie devin sorcove, simboluri ale belșugului și vitalității în anul ce urmează.
FOTO: basilica.ro