Luna ianuarie aduce un context meteorologic neobișnuit, considerat de specialiști drept unul dintre cele mai atipice episoade climatice din ultimele 125 de ani. Analizele arată că atmosfera se află sub influența unei combinații rare de factori care determină instabilitate accentuată și contraste termice puternice. Nu este vorba despre simple variații sezoniere, ci despre un tablou complex care reflectă schimbări majore în dinamica sistemului climatic global.
Una dintre cele mai evidente caracteristici ale acestei perioade este alternanța rapidă dintre ger extrem și episoade cu temperaturi neobișnuit de ridicate pentru luna ianuarie. În anumite zone, valorile resimțite au coborât până la minus 30 de grade Celsius, în timp ce, la intervale scurte, vremea a devenit mult mai blândă. Aceste oscilații bruște sunt considerate anormale pentru această perioadă a anului și indică un dezechilibru semnificativ al circulației atmosferice.
Un factor-cheie al acestor anomalii este inversiunea termică. Acest fenomen apare atunci când aerul rece rămâne blocat la nivelul solului, iar straturile superioare ale atmosferei sunt mai calde, inversând distribuția normală a temperaturii. Inversiunea termică favorizează acumularea aerului rece în zonele joase, apariția ceții persistente și diferențe mari de temperatură între zi și noapte. În luna ianuarie, acest mecanism contribuie semnificativ la senzația de vreme extremă și la schimbările rapide ale condițiilor meteorologice.
Un alt element important în acest context este fenomenul climatic La Niña, caracterizat prin răcirea apelor de suprafață din Pacificul ecuatorial.
Această răcire influențează circulația atmosferică la nivel global, modificând tiparele de vânt și distribuția maselor de aer. În prezent, La Niña contribuie la accentuarea instabilității atmosferice, favorizând episoadele de vreme extremă și intensificând inversiunile termice. Astfel, iarna devine mai greu de anticipat, cu schimbări rapide și uneori severe.
:format(webp):quality(100)/https%3A%2F%2Fwww.csid.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F01%2Fvortex-polar-scaled.jpg)
Pe lângă La Niña, specialiștii atrag atenția asupra ruperii vortexului polar, un fenomen cu impact major asupra climei din emisfera nordică. Vortexul polar este o masă de aer extrem de rece situată în atmosfera superioară deasupra regiunilor arctice. În condiții normale, acesta rămâne stabil, însă atunci când se destabilizează, mase de aer arctic pot coborî spre latitudini mai joase. În ianuarie, această rupere a permis aerului rece să ajungă mult mai la sud, unde a interacționat cu mase de aer mai cald, generând fluctuații termice accentuate.
Contextul acestui record de 125 de ani este strâns legat de evoluțiile recente din Arctica. Datele climatice arată că ultimii ani au fost cei mai calzi înregistrați în această regiune, iar intervalul dintre octombrie 2024 și septembrie 2025 a adus temperaturi fără precedent. În același timp, suprafața gheții marine a atins minime istorice, iar topirea accelerată a gheții a influențat circulația atmosferică globală. Aceste schimbări contribuie direct la instabilitatea vortexului polar și la apariția fenomenelor meteo extreme.
Pe măsură ce Arctica se încălzește mai rapid decât restul planetei, diferențele de temperatură dintre regiunile polare și cele temperate se reduc. Acest dezechilibru favorizează instabilitatea atmosferică și face ca fenomenele considerate cândva rare să apară tot mai des. Iarna actuală este un exemplu clar al modului în care schimbările climatice influențează direct vremea resimțită la nivel regional.
Fenomenul meteo neobișnuit care marchează luna ianuarie este rezultatul unei combinații complexe de factori: inversiunea termică, influența La Niña și ruperea vortexului polar. Împreună, acestea generează condiții extreme și imprevizibile, stabilind un record climatic în ultimii 125 de ani. Această situație evidențiază fragilitatea echilibrului atmosferic global și sugerează că astfel de episoade ar putea deveni din ce în ce mai frecvente în viitor.
Sursă foto: envato