Ți s-a întâmplat să ieși dintr-un spațiu întunecat direct în soare și, în câteva secunde, să simți că trebuie să strănuți? Nu este o coincidență și nici nu înseamnă că ești alergic la lumină. Fenomenul poartă numele de reflex fotosternutator (photic sneeze reflex) și apare la unele persoane atunci când ochii sunt expuși brusc la lumină puternică
Fenomenul este cunoscut și sub denumirea de sindrom ACHOO, un acronim format din denumirea engleză Autosomal Dominant Compelling Helio-Ophthalmic Outburst. Deși numele sună spectaculos, reflexul este, în general, inofensiv, scrie Cleveland Clinic.
În mod obișnuit, strănutul este un reflex de apărare. Atunci când nasul este iritat de praf, polen, secreții sau alți stimuli, informația este transmisă către creier, care declanșează strănutul.
În cazul reflexului fotosternutator, lucrurile sunt puțin diferite. Lumina nu ajunge în nas și nu îl irită direct. Cercetătorii consideră că fenomenul apare ca urmare a unei interacțiuni între circuitele nervoase implicate în procesarea luminii și cele care participă la senzațiile din zona nasului și la strănut.
Una dintre teoriile principale este că stimularea intensă a sistemului vizual poate influența, printr-un mecanism de „comunicare” între căile nervoase, nervul trigemen, implicat inclusiv în senzațiile de la nivelul feței și al nasului. Astfel, creierul poate declanșa senzația că există un stimul iritant în nas, deși acesta nu există.
Mecanismul exact nu este însă complet elucidat. Studiile neurologice sugerează că fenomenul este mai complex decât un simplu reflex între ochi și nas și implică inclusiv anumite regiuni ale creierului responsabile de procesarea stimulilor vizuali și senzoriali.
Declanșatorul nu este pur și simplu „lumina”, ci schimbarea bruscă a intensității luminoase.
De exemplu, poți observa fenomenul atunci când:
Soarele este unul dintre cei mai obișnuiți stimuli, însă reflexul poate apărea și la alte surse de lumină intensă, potrivit Cleveland Clinic.
Nu este un fenomen extrem de rar. Cercetări asupra populației au găsit prevalențe de aproximativ 25%, deși estimările diferă între populații și studii. Un studiu realizat pe peste 3.400 de persoane din China a identificat reflexul la 25,6% dintre participanți.
Alte cercetări au găsit proporții diferite, ceea ce arată că frecvența exactă este dificil de stabilit. Într-un studiu japonez, de exemplu, prevalența raportată a fost de 3,2%.
Există și o componentă genetică. Fenomenul a fost observat în cadrul acelorași familii, iar studiile genetice au identificat mai multe variante asociate cu predispoziția de a strănuta la lumină.
Cercetările actuale sugerează că nu este vorba despre o singură genă care determină fenomenul, ci despre mai multe variante genetice care pot contribui la apariția lui.
Așadar, dacă tu strănuți aproape de fiecare dată când ieși la soare, iar unul dintre părinți are aceeași reacție, este posibil să existe o legătură.
O reacție de strănut imediat după expunerea la lumină puternică nu reprezintă, în sine, o alergie la soare.
În cazul reflexului fotosternutator, nu este nevoie ca în aer să existe polen, praf sau un alt alergen. Lumina puternică este stimulul care declanșează reacția nervoasă.
De regulă, strănutul apare rapid și dispare după ce organismul se adaptează la schimbarea de lumină.
Pentru majoritatea oamenilor, reflexul nu reprezintă o problemă medicală. Există însă situații în care un strănut brusc poate fi incomod sau chiar periculos.
De exemplu, dacă știi că începi să strănuți atunci când ieși dintr-un tunel în lumină puternică, este important să fii conștient de acest lucru dacă te afli la volan. Studiile au atras atenția asupra riscului potențial în situații precum condusul sau pilotarea unei aeronave, unde o reacție bruscă poate distrage atenția.
Ochelarii de soare pot fi utili pentru confortul ochilor în lumină puternică, însă mecanismul reflexului nu este atât de simplu încât să poată fi prevenit întotdeauna prin filtrarea unei anumite lungimi de undă.
Dacă strănutul apare exclusiv sau predominant după expunerea bruscă la lumină puternică și nu este însoțit de alte simptome, fenomenul este, de regulă, benign.
În schimb, dacă apar dureri oculare, modificări de vedere, secreții nazale persistente, dificultăți de respirație, umflarea feței sau alte simptome neobișnuite, este indicată o evaluare medicală, pentru a exclude alte cauze.
Așadar, data viitoare când ieși dintr-un spațiu întunecat și soarele te face să strănuți, reacția nu este neapărat una „ciudată”. Pentru o parte dintre oameni, ochii și nasul au pur și simplu o legătură neurologică ceva mai… zgomotoasă.
FOTO: Shutterstock