De ce mâncarea picantă ne face să transpirăm? Secretele fiziologice din spatele senzației de căldură

Mâncarea picantă ne face să transpirăm datorită capsaicinei, o substanță din ardei iuți care activează receptorii de căldură. Acest compus declanșează răspunsuri fiziologice complexe, inclusiv transpirația și creșterea metabolismului.

Mâncarea picantă provoacă adesea o reacție imediată și vizibilă: înroșirea pielii, lăcrimarea ochilor și transpirație pe frunte. Această reacție reflectă un proces fiziologic complex care implică sistemele de termoreglare ale corpului. Potrivit The Times of India, compusul principal responsabil este capsaicina, o substanță chimică găsită în ardeii iuți.

Cum simulează capsaicina senzația de căldură

Capsaicina se leagă de un receptor specific numit TRPV1, prezent în terminațiile nervoase sensibile la durere și căldură. Acest receptor răspunde în mod normal la temperaturi peste 42°C. Când capsaicina interacționează cu TRPV1, păcălește sistemul nervos să detecteze căldură chiar și în absența unei creșteri reale a temperaturii.

Recomandări

Body Doubling: metoda neașteptată care crește motivația. Moduri simple prin care poți să o încerci

Ce să mănânci înainte să consumi alcool. Alimentele care reduc efectele negative și te protejează pe…

Corpul interpretează această falsă alarmă ca supraîncălzire și inițiază răspunsurile de răcire, în principal prin transpirație și creșterea fluxului sanguin către piele.

Efecte simultane de pierdere și producere a căldurii

Studii de laborator au arătat că această capsaicina declanșează simultan o creștere a producției de căldură și a pierderii de căldură. După administrarea capsaicinei, temperatura pielii a crescut rapid, sugerând vasodilatație și eliberare activă de căldură, în timp ce consumul de oxigen a crescut de asemenea, indicând o generare metabolică crescută de căldură.

Aceste efecte duale provin din regiuni diferite ale creierului. Pierderea de căldură este guvernată de prosencefal, în special de hipotalamus, care conține neuroni sensibili la căldură. Producția de căldură, pe de altă parte, este reglată de trunchiul cerebral, care influențează activitatea nervilor simpatici și eliberarea de catecolamine din glandele suprarenale.

Mecanisme neurale și stimulare metabolică

Cercetările au arătat că efectele termogenice ale capsaicinei sunt strâns legate de activarea căilor simpatice. Aceste căi cresc rata metabolică și consumul de oxigen, ducând la o generare internă mai mare de căldură chiar și atunci când corpul încearcă să se răcească prin transpirație.

Trunchiul cerebral joacă un rol cheie în acest proces. Conține centre nervoase care controlează medulosuprarenala, responsabilă pentru eliberarea de adrenalină și noradrenalină, ambele crescând metabolismul. Studiul a constatat că chiar și atunci când mecanismul de pierdere a căldurii din prosencefal a fost deconectat experimental, trunchiul cerebral a continuat să stimuleze activitatea metabolică și să crească temperatura corpului.

Transpirația și vasodilatația: Încercarea corpului de a restabili echilibrul

Transpirația ca răspuns la mâncarea picantă este un exemplu clasic de perspirație gustatorie, care apare atunci când sistemul nervos autonom este declanșat de gust sau stimulare chimică, mai degrabă decât de temperatura ambiantă. Când capsaicina se leagă de receptorii din gură, aceasta activează neuronii senzoriali care trimit semnale către hipotalamus, centrul de termoreglare al creierului.

Pe măsură ce transpirația se evaporă, aceasta ajută la disiparea căldurii de pe suprafața pielii, chiar dacă temperatura reală a corpului nu a crescut semnificativ. Interesant este că persoanele care consumă în mod regulat alimente picante prezintă adesea un răspuns de transpirație redus în timp. Acest lucru se datorează faptului că expunerea repetată la capsaicină poate desensibiliza receptorii TRPV1, făcându-i mai puțin responsivi la stimulare.

Foto: arhivă