De ce creierul tău nu se odihnește, chiar dacă ești extenuat. Cum să îl antrenăm să se relaxeze

De ce creierul nu se odihnește chiar și atunci când corpul este epuizat? Un studiu recent arată că ritmul circadian aplatizat și gândirea secvențială mențin mintea activă, afectând somnul, funcțiile cognitive și starea generală de bine.

De ce creierul tău nu se oprește, chiar și atunci când corpul este epuizat? Cercetările recente dezvăluie răspunsuri valoroase la această întrebare, mai ales pentru femeile moderne care se confruntă cu insomnii frecvente. Potrivit The Times of India, problema constă adesea într-un ritm circadian aplatizat și în gândirea secvențială persistentă, care împiedică creierul să se relaxeze și să se deconecteze emoțional și cognitiv.

Ce este ritmul circadian și cum influențează somnul?

Creierul uman funcționează pe baza unui ritm circadian de 24 de ore. Nivelul de alertă crește pe parcursul zilei și scade pe timpul nopții, influențând starea de spirit, viteza de gândire și tonul emoțional. Cercetările Institutul Național de Științe Medicale Generale din cadrul National Institutes of Health arată că acest ritm controlează activitatea cerebrală și ciclurile de somn.

Recomandări

Ce este oboseala provocată de concedieri? Cum să supraviețuiești anxietății provocate de reducerile nesfârșite de personal

9 afecțiuni serioase care pot cauza senzația de „oboseală permanentă”

Într-un studiu publicat cu titlul „Cognitive-affective disengagement: 24h rhythm in insomniacs versus healthy good sleepers”, cercetătorii au comparat persoanele care suferă de insomnie cu cele care dorm bine, pe o perioadă de 24 de ore. Rezultatele au arătat că persoanele cu insomnie au un ritm circadian mai puțin variabil, ceea ce înseamnă că activitatea mentală nu scade suficient pe timpul nopții. Este ca și cum volumul mental nu se reduce complet.

De ce insomnia poate deveni un cerc vicios?

Insomnia nu se rezumă doar la un somn de proastă calitate. Este o stare în care creierul rămâne alert chiar și atunci când corpul este epuizat. „În loc să se relaxeze, creierul continuă să organizeze și să analizeze, menținând un tipar de gândire structurat, care împiedică somnul”, explică experții citați de The Times of India.

Un factor cheie identificat în studiu este așa-numita „gândire secvențială” pe timpul nopții. Aceasta presupune o procesare logică și pas cu pas a gândurilor, utilă pe timpul zilei, dar problematică după apus. În timpul somnului sănătos, mintea trebuie să treacă de la o activitate mentală controlată la una mai puțin structurată, visătoare, însoțită de o scădere a intensității emoționale. Insomniacii, însă, rămân blocați în acest tipar logic, ceea ce face ca somnul să fie dificil de atins.

Ce se întâmplă cu creierul dacă nu se odihnește suficient?

Insomnia cronică nu afectează doar starea de spirit, ci și funcționarea generală a creierului. Centers for Disease Control and Prevention raportează că lipsa somnului adecvat este asociată cu probleme de concentrare, timp de reacție redus și instabilitate emoțională. Pe termen lung, insomniacii se confruntă cu riscuri crescute de anxietate, depresie și tulburări de memorie.

Studiile de imagistică cerebrală funcțională arată că insomniacii au o activitate mai intensă a cortexului prefrontal, zona responsabilă pentru planificare și raționament, chiar și în timpul nopții. Somnul nu este doar o stare pasivă, ci un proces biologic esențial pentru resetarea și regenerarea creierului. Fără această resetare, consecințele pot fi grave.

Ce factori mențin creierul alert?

1. Ritmul circadian aplatizat: Insomniacii au o variație mai mică a stărilor mentale pe parcursul celor 24 de ore, iar scăderea activității nocturne este insuficientă.

2. Purtarea stresului în pat: Hormonii de stres, precum cortizolul, rămân la un nivel ridicat, ceea ce semnalizează creierului că nu este încă în siguranță să adoarmă.

3. Obișnuința trezirilor nocturne: Nopțile frecvente de nesomn pot condiționa creierul să asocieze patul cu starea de vigilență.

4. Schimbările legate de vârstă: Pe măsură ce îmbătrânim, ritmurile circadiene devin mai slabe, ceea ce poate explica de ce insomnia este mai frecventă la adulții trecuți de 60 de ani.

Este posibil să ne antrenăm creierul să se relaxeze?

Vestea bună este că există soluții. Studiul subliniază faptul că întărirea ritmului circadian și reducerea gândirii secvențiale pe timpul nopții pot îmbunătăți calitatea somnului. Iată câteva strategii susținute de cercetători:

Consolidarea ritmului circadian

• Expunere la lumina naturală dimineața, în prima oră după trezire.

• Menținerea unor ore fixe de somn și trezire, inclusiv în weekend.

• Evitarea luminii artificiale puternice seara.

Reducerea gândirii secvențiale

• Terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie (CBT-I), considerată standardul de aur în tratamentul insomniei.

• Stabilirea unui „timp de îngrijorare” mai devreme în seară.

• Scrierea unui jurnal înainte de culcare pentru a elibera mintea de gânduri repetate.

Reglarea emoțională

• Exerciții de respirație lentă și profundă.

• Tehnici de relaxare corporală.

• Imagistică ghidată, care să mute gândurile de la analiza logică la imagini vizuale relaxante.

„Scopul nu este să forțăm somnul, ci să ajutăm creierul să se deconecteze”, subliniază experții. Așa cum arată această cercetare, insomnia nu este aceeași pentru toată lumea. În timp ce unii se confruntă cu probleme severe ale ritmului circadian, alții pot avea tendințe cognitive care mențin gândirea secvențială. Identificarea cauzei principale este primul pas spre un somn odihnitor și un creier sănătos.

Foto: arhivă