Cum poate postura pelvisului să fie diferită la copii cu ADHD sau autism

Postura corpului nostru spune multe despre modul în care funcționează mușchii și echilibrul, dar uneori poate atrage atenția și asupra unor diferențe subtile între copii, notează The Sun. Recent, unele articole și studii au discutat despre legătura dintre forma pelvisului și condiții precum autismul și ADHD, sugerând că unii copii neurodivergenți ar putea avea o postură ușor diferită.

Este important însă să înțelegem diferența dintre observațiile științifice și concluziile exagerate: forma pelvisului sau a feselor nu poate fi folosită pentru diagnostic. Scopul acestui articol este să explice clar ce înseamnă înclinarea anterioară a pelvisului, cum se poate manifesta la copii și ce spun studiile reale despre legătura sa cu autismul și ADHD.

Ce este înclinarea anterioară a pelvisului

Înclinarea anterioară a pelvisului înseamnă că partea frontală a pelvisului se înclină înainte mai mult decât normal. Aceasta face ca partea inferioară a spatelui să fie mai curbată și fesierii să pară mai proeminenți. Este o postură destul de comună și poate apărea la orice persoană, indiferent dacă are sau nu o tulburare neurodezvoltativă. Cauzele principale sunt dezechilibre musculare, cum ar fi mușchii abdominali sau fesierii slabi, flexorii de șold tensionați și obiceiurile de stat prelungit pe scaun.

Recomandări

Consumul frecvent de mâncare la pachet poate crește riscul bolilor de inimă

Superstiții de Sf. Ioan Botezătorul! Ce e interzis să faci pe 7 ianuarie

Legătura cu autismul și ADHD

Unele studii au observat că unii copii cu ADHD sau autism pot avea un unghi anterior al pelvisului mai mare decât copiii neurotipici. La copiii cu ADHD, acest unghi pare să fie corelat cu nivelul de hiperactivitate sau impulsivitate. La copiii cu autism, pot apărea diferențe în controlul posturii și echilibrului, ceea ce poate influența mersul și postura pelvisului.

Este important de subliniat că aceste observații sunt doar corelații. Nu există dovezi că forma pelvisului sau a feselor poate indica cu certitudine autism sau ADHD. Mulți copii fără astfel de tulburări pot avea aceeași postură din motive complet normale, legate de musculatură, dezvoltare sau stil de viață.

Ce trebuie să știm despre postura copiilor

Postura este importantă pentru sănătatea generală, dar nu trebuie folosită pentru diagnosticarea tulburărilor neurodezvoltative. Observarea mersului și a posturii poate fi utilă pentru a depista dezechilibre musculare sau probleme de echilibru, dar nu poate spune dacă un copil are ADHD sau autism.

Înclinarea anterioară a pelvisului poate fi corectată cu exerciții care întăresc abdomenul și fesierii și care relaxează flexorii de șold. Atenția la postură, mișcarea regulată și activitatea fizică echilibrată sunt cele mai bune metode pentru a preveni disconfortul și dezechilibrele musculare.

FOTO: Shutterstock.