Ce nu este bine să faci pe 24 februarie de Întâia și a doua aflare a capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul

În fiecare an, la 24 februarie, Biserica Ortodoxă prăznuiește cu aleasă cinstire Întâia și a doua aflare a capului Sfântul Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului. Această sărbătoare amintește de momentele în care cinstitul cap al prorocului a fost descoperit în chip minunat și redat evlaviei credincioșilor.

Întâia aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul

Sfântul Ioan Botezătorul a fost întemnițat și apoi decapitat din porunca tetrarhului Irod Antipa, la cererea Irodiada, care purta ranchiună prorocului pentru mustrările sale publice. Capul sfântului a fost adus pe tipsie fiicei Irodiadei, Salomeea.

Dorind să împiedice orice formă de cinstire a moaștelor, Irodiada ar fi ascuns capul sfântului. Însă, potrivit tradiției, o femeie credincioasă, Ioana – soția lui Huza, dregător al lui Irod – a luat în taină capul Sfântului Ioan și l-a îngropat într-un vas de lut pe Muntele Eleon, aproape de Ierusalim.

Recomandări

De ce mănâncă italienii paste cu pâine, de fapt. Românii nici nu concep așa ceva

Realitatea din medicina reproductivă și modul în care aceasta influențează scăderea natalității în România

Descoperirea din secolul al IV-lea

După mai bine de trei sute de ani, în secolul al IV-lea, doi călugări au avut, fiecare în parte, o vedenie în care li s-a descoperit locul îngropării. Mergând la locul arătat și săpând, au găsit vasul cu cinstitul cap al Înaintemergătorului. L-au așezat într-un sac din păr de cămilă și au pornit la drum.

Pe cale, au întâlnit un olar sărac din cetatea Emesa (actuala Homs), care plecase de acasă din pricina sărăciei. Cei doi monahi l-au rugat să poarte sacul, fără ca acesta să știe ce comoară duce.

Tradiția spune că Sfântul Ioan i s-a arătat olarului și i-a poruncit să se despartă de monahi și să păstreze el cinstitul cap. Sfântul a făcut aceasta deoarece monahii se arătaseră neglijenți și lipsiți de râvnă, încredințând comoara unui străin.

Ascultând îndemnul, olarul s-a retras și s-a întors acasă cu relicva. Din acel moment, viața lui s-a schimbat: Dumnezeu i-a binecuvântat casa cu îndestulare și pace. Olarul a păstrat cu mare evlavie capul Sfântului Ioan, iar după moartea sa, relicva a fost dusă la Emesa, unde a fost cinstită de numeroși credincioși. Aceasta este cunoscută drept Întâia aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul.

A doua aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul

În secolul al V-lea, în timpul domniei împăratului bizantin Teodosie al II-lea, relicva a fost din nou ascunsă, de această dată de un preot de orientare ariană, care a îngropat-o într-o peșteră.

Mai târziu, printr-o nouă descoperire minunată, un monah a aflat locul unde se găsea capul sfântului. Astfel a avut loc A doua aflare. Cinstitul cap a fost dus cu mare solemnitate la Constantinopol, capitala Imperiului Bizantin, unde a fost așezat într-o biserică imperială și cinstit cu mare evlavie.

Cinstirea relicvelor astăzi

De-a lungul veacurilor, fragmente din capul Sfântului Ioan Botezătorul au fost răspândite în diferite părți ale lumii creștine. Una dintre cele mai cunoscute relicve se află la Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul din Amiens, în Franța, unde este venerată și astăzi.

Sărbătoarea din 24 februarie ne amintește nu doar de descoperirea minunată a unei relicve, ci și de puterea credinței, de statornicia în adevăr și de cinstirea celor care au mărturisit cu prețul vieții lor credința în Dumnezeu.

Ce să nu faci de Întâia și a doua aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul

Tradiția populară păstrează și o serie de îndemnuri despre ce nu este bine să faci în această zi, pentru a o trăi cu evlavie și liniște.

Nu te certa și nu purta ranchiună

Sfântul Ioan Botezătorul a fost un simbol al adevărului rostit cu fermitate, dar și al curăției sufletești. În această zi, se spune că nu este bine să porți supărare sau să începi conflicte. Evită vorbele aspre, judecata pripită și mânia, pentru a păstra pacea în familie.

Nu face munci grele, dacă pot fi amânate

În tradiția populară, se recomandă să nu se facă treburi gospodărești grele – spălat, cusut, muncă istovitoare la câmp – mai ales dacă acestea pot fi lăsate pentru altă zi. Sărbătoarea este văzută ca un timp de liniște și cumpătare, nu de efort intens.

Nu ignora semnificația postului și a cumpătării

Chiar dacă ziua nu este una de post aspru, credincioșii sunt îndemnați la moderație. Nu este potrivită risipa, petrecerea zgomotoasă sau excesele alimentare. Spiritul sărbătorii este unul al smereniei și al echilibrului.

Nu uita de milostenie

O altă tradiție legată de această zi spune că nu este bine să rămâi nepăsător față de cei aflați în nevoie. Dacă ai posibilitatea, oferă ajutor – fie o vorbă bună, fie un sprijin concret. Se crede că fapta bună făcută în această zi aduce binecuvântare în casă.

foto: condoleante.ro