Cauza ciudată care ar putea declanșa apariția bolii Alzheimer! Și românii sunt expuși riscului

La nivel global, demenţa reprezintă una dintre cele mai importante provocări pentru sănătatea publică. Conform datelor furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, peste 55 de milioane de persoane din întreaga lume trăiesc în prezent cu o formă de demenţă. Cea mai frecventă dintre acestea este boala Alzheimer, care este responsabilă pentru aproximativ 60–70% dintre toate cazurile diagnosticate.

Apariţia bolii Alzheimer este influenţată de o combinaţie complexă de factori genetici

Situaţia este îngrijorătoare şi în Europa. Estimările pentru anul 2025 arată că aproximativ 12 milioane de europeni au fost diagnosticaţi cu diferite forme de demenţă. Statisticile indică totodată o distribuţie inegală între sexe: aproximativ două treimi dintre persoanele afectate sunt femei, ceea ce înseamnă aproape 66% din totalul cazurilor.

Specialiştii atrag atenţia că apariţia bolii Alzheimer este influenţată de o combinaţie complexă de factori genetici, biologici şi de mediu. Printre aceştia, poluarea aerului este considerată tot mai des un factor de risc important pentru sănătate. Deşi este cunoscută în special pentru efectele asupra sistemului respirator şi cardiovascular, poluarea atmosferică ar putea avea consecinţe şi asupra creierului.

Recomandări

Cercetătorii dezvoltă un test de sânge care poate prezice debutul bolii Alzheimer cu o precizie de…

Un compus din frunzele de Aloe vera ar putea fi o pistă pentru tratamentul Alzheimer

Un studiu recent sugerează că expunerea la aer poluat ar putea contribui la creşterea riscului de dezvoltare a bolii Alzheimer. Cercetarea a fost publicată în revista ştiinţifică PLOS Medicine şi a analizat date provenite de la peste 27 de milioane de persoane din Statele Unite cu vârsta de cel puţin 65 de ani. Perioada studiată a fost cuprinsă între anii 2000 şi 2018.

Cercetătorii au analizat şi prezenţa unor afecţiuni frecvent asociate cu declinul cognitiv

În acest interval de aproape două decenii, aproximativ trei milioane dintre participanţi au fost diagnosticaţi cu boala Alzheimer. Studiul a fost coordonat de cercetători de la Universitatea Emory din Statele Unite, care au încercat să determine dacă există o relaţie între nivelul poluării aerului şi apariţia bolii.

Pentru a înţelege mai bine mecanismele implicate, cercetătorii au analizat şi prezenţa unor afecţiuni frecvent asociate cu declinul cognitiv. Printre acestea s-au numărat hipertensiunea arterială, accidentul vascular cerebral şi depresia. Scopul a fost de a verifica dacă aceste boli intermediază relaţia dintre poluare şi dezvoltarea Alzheimerului.

Nivelul expunerii la poluare a fost estimat în funcţie de concentraţia de particule fine în suspensie, cunoscute sub denumirea de PM2,5, înregistrată în zonele în care locuiau participanţii. Evaluarea s-a realizat pe baza codului poştal al domiciliului fiecărei persoane.

Particulele PM2,5 sunt extrem de mici şi provin din numeroase surse. Ele pot fi generate de traficul rutier intens, de funcţionarea centralelor electrice, de activităţi industriale, de incendiile de vegetaţie sau de arderea lemnului şi a combustibililor fosili în gospodării. Din cauza dimensiunii lor microscopice, aceste particule pot pătrunde adânc în plămâni şi chiar în fluxul sanguin, ceea ce le face deosebit de periculoase pentru organism.

Rezultatele analizei au arătat că expunerea pe termen lung la poluarea aerului este asociată cu o probabilitate mai mare de a dezvolta boala Alzheimer. Mai mult, datele sugerează că efectele asupra creierului ar putea fi directe şi nu neapărat rezultatul unor afecţiuni intermediare precum hipertensiunea, accidentul vascular cerebral sau depresia.

Relaţia dintre poluare şi apariţia Alzheimerului

Totuşi, cercetătorii au observat că relaţia dintre poluare şi apariţia Alzheimerului este mai puternică în cazul persoanelor care au suferit anterior un accident vascular cerebral. Potrivit autorilor studiului, acest lucru indică faptul că persoanele cu antecedente vasculare ar putea fi mai vulnerabile la efectele nocive ale poluării asupra sănătăţii creierului. Astfel, factorii de mediu şi cei vasculari par să interacţioneze şi să amplifice riscul de deteriorare cognitivă.

Este important de menţionat că studiul a analizat doar expunerea la poluarea provenită din mediul exterior. Sursele interne de particule poluante – cum ar fi cele generate de gătit sau de sistemele de încălzire din locuinţe – nu au fost incluse în analiza cercetătorilor.

Un expert independent, Mark Dallas de la University of Reading, care nu a participat la realizarea studiului, a declarat că, deşi cercetarea se bazează pe estimări generale ale nivelului de poluare şi pe date medicale deja înregistrate, rezultatele sunt în concordanţă cu tot mai multe dovezi ştiinţifice. Acestea indică faptul că poluarea aerului ar putea fi un factor de risc modificabil pentru apariţia demenţei.

În acest context, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a stabilit noi orientări globale privind calitatea aerului. De asemenea, un plan de acţiune adoptat în 2025 prevede reducerea cu 50% a numărului de decese asociate poluării aerului până în anul 2040, comparativ cu nivelurile înregistrate în 2015.

foto: shutterstock