Cât de periculoasă e izolarea socială! Cu cât crește riscul de demență, în special în rândul vârstnicilor

Noi date de la Societatea Alzheimer din Marea Britanie arată că unul din trei oameni nu își cunoaște vecinii. Izolarea socială poate crește riscul de demență cu 60%, în special în rândul vârstnicilor.

Noi date de la Societatea Alzheimer din Marea Britanie arată că izolarea socială poate crește riscul de demență cu 60%, potrivit The Times of India. Studiul, realizat pe 2100 de adulți, relevă că unul din trei britanici nu își cunoaște vecinii.

Izolarea socială și sănătatea creierului

Interacțiunea socială stimulează creierul, făcându-l mai rezistent. Lipsa acesteia poate duce la depresie, un factor de risc pentru demență. Vestea bună este că izolarea socială poate fi adesea modificată.

Recomandări

Ce tratament urmează milionarul Nick Rădoi în lupta cu cancerul de colon. „Doctorii din America nu…

Bani în plus la pensie pentru acești seniori din România. Cine se califică pentru ajutorul de…

Cum afectează demența

Demența cuprinde boli care afectează creierul. Simptomele se agravează în timp, incluzând pierderea memoriei, confuzie și probleme de limbaj. Societatea Alzheimer îndeamnă oamenii să-și viziteze vecinii în perioada sărbătorilor.

Nevoia urgentă de sprijin

83% dintre respondenți cred că persoanele cu demență și îngrijitorii lor au nevoie de mai mult sprijin. 78% consideră această nevoie urgentă. Totuși, 27% s-ar simți inconfortabil să invite la cină de Crăciun pe cineva singur.

Michelle Dyson, director executiv al Societății Alzheimer, afirmă: „Interacțiunea socială poate întări reziliența, reduce stresul și îmbunătăți starea de spirit, toate acestea susținând sănătatea creierului”.

Datele arată importanța crucială a conexiunilor sociale pentru sănătatea mentală, în special în prevenirea demenței. Societatea Alzheimer încurajează oamenii să fie mai atenți la cei din jur, mai ales în perioada sărbătorilor.

Problemele cu memoria pot fi un simptom precoce de demenţă. Modificările sunt adesea subtile şi au tendinţa de a implica memoria pe termen scurt. O persoană mai în vârstă poate fi capabilă să-şi amintească evenimentele care au avut loc cu ani în urmă, dar să uite ce a servit la micul dejun. Alte simptome de modificări ale memoriei pe termen scurt includ lupta de a-şi aminti de ce au intrat într-o anumită cameră sau ce şi-au propus să facă pentru respectiva zi.

Foto: arhivă