Semnele unui atac de cord pot fi subtile: transpirații, dificultăți de respirație, durere în piept sau braț. Recunoașterea rapidă a simptomelor și acțiunea imediată pot salva vieți, avertizează experții. Fii pregătită să reacționezi când timpul este esențial.
Când inima trimite un semnal de alarmă, acțiunea rapidă poate salva vieți. În momentele critice, fiecare secundă contează. Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces la nivel global, cu 17,9 milioane de vieți pierdute anual, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății. Iată cum putem recunoaște și gestiona aceste situații de urgență.
Un atac de cord nu arată mereu ca în filme – o persoană care își strânge pieptul într-o criză dramatică. Adesea, simptomele sunt subtile: presiune în piept, transpirație excesivă, dificultăți de respirație, greață sau dureri care se extind spre braț, maxilar sau spate. Dr. Sunil Sofat subliniază importanța recunoașterii rapide a acestor indicii: „Dacă acestea sunt ignorate, chiar și o întârziere mică în tratament poate duce la moarte sau la daune permanente ale inimii sau creierului.”
Printre cele mai periculoase situații se numără stopul cardiac brusc, sindromul coronarian acut și criza hipertensivă. Alte afecțiuni includ infarctul miocardic, aritmiile letale, insuficiența cardiacă acută, embolia pulmonară, disecția aortică și șocul cardiogenic. „În aceste cazuri, viteza intervenției face diferența între viață și moarte. Transformarea unei leziuni reversibile într-una ireversibilă poate avea loc într-un minut”, avertizează Dr. Sofat.
Pentru diagnosticarea sindromului coronarian acut, medicii efectuează rapid un ECG și analize de biomarkeri cardiaci, urmate de reperfuzie urgentă prin trombolitice sau angioplastie primară. În cazul stopului cardiac, resuscitarea cardio-pulmonară (CPR) și defibrilarea sunt esențiale. „Cheia supraviețuirii este un sistem integrat, cu personal de urgență bine pregătit, diagnosticare rapidă și unități avansate de cardiologie”, subliniază Dr. Sofat.
Fiți atentă la simptome precum durerea bruscă în piept, dureri care iradiază spre brațul stâng, gât sau maxilar, dificultăți de respirație, transpirații abundente, amețeală sau pierderea cunoștinței. Palpitațiile, greața, oboseala extremă sau slăbiciunea pe o parte a corpului sunt alte semnale de alarmă. „Recunoașterea și acțiunea rapidă salvează vieți”, afirmă Dr. Sofat.
Hipertensiunea arterială, diabetul, colesterolul crescut, fumatul, obezitatea, sedentarismul, consumul excesiv de alcool, stresul cronic și antecedentele familiale de boli de inimă sunt factori care cresc riscul de urgențe cardiovasculare. Monitorizarea regulată, o dietă echilibrată și exercițiile fizice pot reduce semnificativ aceste riscuri.
Protejați-vă inima prin prevenție și cunoaștere – informațiile și acțiunile corecte pot face diferența între viață și moarte.
Foto: arhivă