Când ar putea crește vârsta de pensionare în România? Anunțul premierului la început de an

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul are în pregătire o reformă majoră a sistemului de pensionare, care ar urma să intre în vigoare începând cu anul 2026. Printre măsurile analizate se află creșterea vârstei de pensionare, aceasta urmând să fie aplicată unitar, în toate domeniile de activitate, inclusiv în sectoare precum Justiția și Ministerul Afacerilor Interne.

Crește vârsta de pensionare în România în 2026?

Șeful Executivului a subliniat că România se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra bugetului de stat, generată atât de dezechilibrele din sistemul de pensii, cât și de deficitul accentuat de forță de muncă. În acest context, menținerea unor diferențe semnificative între vârstele de pensionare din diverse domenii nu mai este sustenabilă pe termen lung.

Ilie Bolojan a transmis un mesaj ferm privind necesitatea unei reforme profunde, arătând că statul nu își mai permite ieșirea timpurie din activitate a unor angajați care se află încă la un nivel ridicat de experiență și productivitate profesională. Potrivit acestuia, actualul sistem generează inechități majore între diferite categorii socio-profesionale, afectând atât echilibrul financiar, cât și funcționarea eficientă a instituțiilor publice.

Recomandări

8 semne că soțul tău are pe altcineva. Micile gesturi care îl dau de gol

Te trezești în mijlocul nopții? Iată ce problemă de sănătate s-ar putea să ai

„Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile, în așa fel încât cei care se pensionează să se pensioneze cât mai aproape de 65 de ani. Asta e valabil și pentru celelalte sisteme care se pensionează anticipat”, a declarat Ilie Bolojan, la Digi 24.

Apropierea vârstei de pensionare de pragul standard de 65 de ani

Premierul a explicat că una dintre direcțiile principale ale reformei este apropierea vârstei de pensionare de pragul standard de 65 de ani, aplicabil tuturor, inclusiv în domenii în care, în prezent, retragerea din activitate are loc semnificativ mai devreme decât în alte profesii. Justiția și structurile Ministerului Afacerilor Interne sunt exemplele menționate, unde regulile actuale creează discrepanțe evidente față de restul pieței muncii.

Premierul Ilie Bolojan a oferit ca exemplu situația angajaților din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, subliniind că, în cazul polițiștilor din structurile de investigații, nivelul optim de experiență și eficiență profesională este atins în jurul vârstei de 50 de ani. Potrivit acestuia, la acest moment al carierei, acești specialiști dispun de competențe solide, experiență acumulată și capacitate decizională matură, putând să își desfășoare activitatea la standarde ridicate pentru încă aproximativ zece ani.

În opinia șefului Guvernului, scoaterea prematură din activitate a unor profesioniști aflați încă la apogeul carierei reprezintă o pierdere semnificativă pentru sistem. Ilie Bolojan a arătat că această practică este specifică României și diferă considerabil de abordarea adoptată în majoritatea statelor europene.

În alte țări, a explicat premierul, angajații cu experiență sunt menținuți în funcții atât timp cât sunt apți din punct de vedere medical și își pot îndeplini atribuțiile, iar retragerea din activitate are loc doar în situații justificate de probleme serioase de sănătate. Această diferență de abordare, consideră Ilie Bolojan, evidențiază necesitatea unei schimbări de paradigmă în ceea ce privește gestionarea resurselor umane din sistemele publice din România.

„Așa este în toată Europa. Nicăieri nu se pensionează oameni experimentați care nu sunt într-o situație de indisponibilitate fizică de a se face datoria mai repede”, a mai declarat premierul.

Foto: shutterstock