Boala tropicală severă, transmisă de țânțari, ar putea ajunge și în România! Cum se manifestă chikungunya

O boală virală tropicală extrem de dureroasă, chikungunya, ar putea fi transmisă în prezent de țânțari pe arii întinse ale Europei, potrivit unui studiu citat de The Guardian. Cercetarea arată că schimbările climatice și creșterea temperaturilor medii creează condiții favorabile pentru transmiterea virusului pe perioade mult mai lungi decât se estima anterior.

România ar putea fi expusă riscului de chikungunya, o boală tropicală severă transmisă de țânțarul tigru asiatic

Analiza indică faptul că, din cauza încălzirii globale, transmiterea virusului este posibilă în prezent mai mult de șase luni pe an în țări precum Spania și Grecia, dar și în alte regiuni din sudul continentului. Mai mult, chiar și în sud-estul Regatul Unit, inclusiv în sud-estul Angliei, condițiile climatice permit transmiterea timp de aproximativ două luni anual.

Cercetătorii avertizează că, pe măsură ce temperaturile globale continuă să crească, este doar o chestiune de timp până când virusul se va răspândi și mai la nord, afectând zone care până acum erau considerate sigure din punct de vedere epidemiologic.

Recomandări

Plantele care resping țânțarii mai rapid decât orice spray din comerț. E musai să le ai…

Cum poți alunga țânțarii fără a folosi insecticide. Soluții ușoare pe care le poate pune în…

„Rata încălzirii globale în Europa este aproximativ dublă față de rata la nivel mondial, iar limita inferioară de temperatură pentru răspândirea virusului contează foarte mult, astfel că noile noastre estimări sunt destul de șocante. Extinderea bolii spre nord este doar o chestiune de timp”, a declarat Sandeep Tegar de la Centrul britanic pentru Ecologie și Hidrologie (UKCEH).

Rolul țânțarului-tigru asiatic

Studiul reprezintă prima evaluare amplă a modului în care temperatura influențează perioada de incubație a virusului în organismul țânțarului-tigru asiatic (Aedes albopictus), o specie invazivă care s-a extins rapid în Europa în ultimele decenii. Această specie, activă în special pe timpul zilei, este un vector eficient al virusului.

O descoperire considerată „destul de șocantă” de către cercetători este faptul că temperatura minimă la care pot apărea infecții este cu aproximativ 2,5°C mai scăzută decât estimările anterioare, care se bazau pe date mai puțin solide. Această diferență semnificativă înseamnă că zone mult mai vaste din Europa pot deveni favorabile transmiterii bolii.

Țânțarul-tigru asiatic a fost deja detectat și în Regatul Unit, însă până în prezent nu s-a stabilit permanent acolo. Totuși, tendința de extindere către nord este clară, pe fondul încălzirii climatice.

Când a apărut, de fapt, prima dată?

Virusul chikungunya a fost identificat pentru prima dată în 1952, în Tanzania, iar timp îndelungat a fost limitat aproape exclusiv la regiunile tropicale, unde provoacă anual milioane de îmbolnăviri.

Boala se manifestă prin dureri articulare intense, care pot persista perioade îndelungate și pot deveni extrem de debilitante. În unele cazuri, în special la copiii mici și la persoanele vârstnice, infecția poate avea evoluții severe și chiar fatale.

În ultimii ani, au fost raportate cazuri izolate în peste zece țări europene. Totuși, în 2025, focare semnificative — cu sute de cazuri confirmate — au afectat Franța și Italia. Virusul a fost introdus de călători care s-au întors din teritorii franceze de peste mări situate în zone tropicale unde existau focare active, inclusiv din insula Réunion.

Cum te poți proteja?

Deși există vaccinuri împotriva chikungunya, acestea sunt costisitoare și nu sunt utilizate pe scară largă. În prezent, cea mai eficientă metodă de protecție rămâne prevenirea înțepăturilor de țânțari — prin utilizarea repelentelor, purtarea hainelor cu mâneci lungi și eliminarea surselor de apă stagnantă unde insectele se pot reproduce.

Virusul a fost introdus în zonă prin intermediul unor persoane care au călătorit din teritorii franceze de peste mări situate în regiuni tropicale, unde existau deja focare active de infecție.

Printre aceste teritorii se numără și Réunion, o insulă din Oceanul Indian cunoscută pentru episoadele anterioare de transmitere a virusului în context tropical. Deplasarea frecventă a populației între aceste regiuni și alte zone a facilitat transportul virusului din arealele endemice către teritorii unde nu circulase anterior sau unde era prezent la un nivel scăzut.

Boala poate avea consecințe severe și de lungă durată

Până la 40% dintre persoanele infectate pot dezvolta forme persistente de suferință articulară, manifestate prin artrită cronică sau dureri articulare intense, care pot continua chiar și la cinci ani după episodul acut al bolii. Aceste complicații afectează semnificativ calitatea vieții, limitând mobilitatea și capacitatea de desfășurare a activităților zilnice.

Mecanismul de transmitere al virusului Chikungunya virus implică în mod direct țânțarii vectori. Atunci când un țânțar înțeapă o persoană infectată, virusul pătrunde în intestinul insectei, unde începe să se multiplice. După o perioadă de incubație în interiorul țânțarului, agentul patogen ajunge în glandele salivare ale acestuia. În acel moment, saliva devine infectantă, iar la următoarea înțepătură virusul poate fi transmis unei alte persoane.

„Acest studiu este important deoarece indică faptul că transmiterea (în Europa) ar putea deveni și mai evidentă în timp”, a declarat dr. Diana Rojas Alvarez, care conduce echipa Organizației Mondiale a Sănătății pentru virusurile transmise prin înțepături de insecte și căpușe.

Totuși, răspândirea nu este garantată în toate situațiile. Dacă perioada de incubație necesară pentru ca virusul să ajungă în saliva țânțarului este mai lungă decât durata medie de viață a insectei, ciclul de transmitere este întrerupt. În acest caz, țânțarul moare înainte de a deveni capabil să infecteze o altă persoană, limitând astfel extinderea focarului.

foto: shutterstock