Alarmă pe litoral: peștele și fructele de mare românești, contaminate cu microplastice

Un studiu realizat recent de cercetători români a scos la iveală o realitate îngrijorătoare privind starea mediului marin din zona litoralului românesc al Mării Negre. Conform datelor analizate, unele dintre cele mai consumate specii marine – șprotul, rapana și midiile – sunt contaminate cu microplastice într-o proporție alarmantă. Rezultatele cercetării ridică semne de întrebare serioase atât în ceea ce privește sănătatea ecosistemului marin, cât și potențialele riscuri pentru consumatori.

Microplasticele reprezintă fragmente foarte mici de plastic, cu dimensiuni sub 5 milimetri, provenite fie din degradarea obiectelor mai mari, fie din surse industriale sau textile. Aceste particule ajung în mediul marin prin ape uzate, râuri sau deșeuri abandonate și sunt extrem de greu de eliminat din natură.

Rezultatele studiului

Potrivit studiului, peste 93% dintre exemplarele de șprot și rapană analizate prezentau microplastice în organism, iar în cazul midiilor procentul a fost de aproximativ 66,7%. Cercetătorii au identificat particule de plastic atât în sistemul digestiv, cât și în țesuturile moi ale organismelor studiate, ceea ce indică o contaminare constantă și pe termen lung.

Recomandări

Ministrul Muncii, anunț important pentru români! Cu cât va crește alocaţia zilnică de hrană

De ce este bine să ridici ștergătoarele mașinii în sezonul rece? Greșeala pe care o fac…

Cele mai frecvente tipuri de microplastice descoperite au fost fibrele, iar culorile predominante au fost negru, albastru și transparent. Aceste fibre pot proveni din materiale textile sintetice, plase de pescuit, ambalaje sau alte deșeuri din plastic care ajung în mare și se degradează treptat sub acțiunea factorilor de mediu.

Ce înseamnă această contaminare

Prezența microplasticelor în organismele marine indică faptul că acestea sunt ingerate accidental de pești și moluște, fie prin filtrarea apei, fie prin consumul altor organisme deja contaminate. În cazul rapanei, un prădător marin, cercetătorii atrag atenția asupra fenomenului de transfer trofic, prin care microplasticele sunt transmise de-a lungul lanțului alimentar.

Această acumulare succesivă face ca nivelul de contaminare să crească de la o specie la alta, ajungând în final la consumatorul uman. Studiul arată clar că microplasticele nu mai sunt o problemă izolată, ci una sistemică, care afectează întregul ecosistem marin.

Implicarea umană și riscurile pentru sănătate

Un aspect deosebit de important al cercetării este faptul că șprotul, rapana și midiile sunt specii consumate frecvent în România, mai ales în zona litoralului, dar și în restul țării. Astfel, microplasticele pot ajunge indirect în alimentația umană.

Deși studiul nu stabilește o legătură directă între consumul acestor specii și apariția unor afecțiuni, specialiștii avertizează că microplasticele pot acționa ca vectori pentru substanțe toxice, metale grele sau microorganisme patogene. În plus, există suspiciuni că ingerarea constantă a acestor particule ar putea favoriza inflamații la nivel celular sau alte dezechilibre biologice, efecte care sunt încă intens studiate la nivel internațional.

De ce este situația atât de gravă

Marea Neagră este considerată una dintre cele mai vulnerabile mări din Europa în ceea ce privește poluarea cu plastic. Fluviul Dunărea, care traversează mai multe țări și se varsă în Marea Neagră, transportă cantități semnificative de deșeuri plastice din interiorul continentului către litoral.

Acest flux constant de poluare face ca microplasticele să se acumuleze rapid în sedimente și în organismele marine. Efectele nu se limitează doar la fauna marină, ci pot avea consecințe economice și sociale, afectând pescuitul, turismul și siguranța alimentară.

Necesitatea unor studii viitoare

Cercetătorii subliniază importanța continuării studiilor pentru a înțelege mai bine sursele microplasticelor, modul în care acestea se deplasează în mediul marin și impactul real asupra sănătății umane. Sunt necesare monitorizări pe termen lung și analize suplimentare pentru a putea formula recomandări clare atât pentru autorități, cât și pentru populație.

De asemenea, rezultatele acestui studiu pot reprezenta un punct de plecare pentru politici publice mai stricte privind gestionarea deșeurilor, reducerea plasticului de unică folosință și protejarea ecosistemelor marine.

Ce se poate face

Reducerea poluării cu plastic necesită un efort comun. Autoritățile pot contribui prin reglementări mai stricte și investiții în infrastructura de colectare și reciclare a deșeurilor. În același timp, populația poate juca un rol important prin reducerea consumului de plastic, reciclare și susținerea inițiativelor de protejare a mediului.

În paralel, informarea corectă a consumatorilor și susținerea cercetării științifice sunt esențiale pentru a înțelege amploarea problemei și pentru a limita efectele acesteia pe termen lung.

Studiul privind contaminarea șprotului, rapanei și midiilor de pe litoralul românesc cu microplastice reprezintă un semnal de alarmă major. Datele arată că poluarea cu plastic a ajuns la un nivel care afectează direct lanțul alimentar și ridică întrebări serioase despre siguranța consumului de produse marine. Fără măsuri concrete și fără o schimbare reală a comportamentului uman, microplasticele vor continua să se acumuleze, cu efecte greu de anticipat asupra mediului și sănătății.

Sursă foto: envato