O afecțiune bacteriană a pielii, considerată până de curând specifică animalelor, atrage atenția autorităților sanitare europene după apariția mai multor cazuri în rândul oamenilor. Potrivit specialiștilor, boala pare să își fi modificat modul de transmitere, iar investigațiile sunt în desfășurare pentru a înțelege amploarea fenomenului.
Datele publicate de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) arată că, în ultimele luni, au fost confirmate zeci de infecții în mai multe state europene. Deși riscul pentru populația generală este apreciat ca fiind redus, experții monitorizează atent evoluția situației.
Boala este provocată de bacteria Dermatophilus congolensis, agentul responsabil de dermatofiloză, o infecție cutanată cunoscută în special la bovine, dar întâlnită și la alte animale domestice sau sălbatice.
Până recent, infectările la oameni erau considerate extrem de rare și apăreau doar izolat. În prezent însă, specialiștii au identificat grupuri de cazuri care sugerează o posibilă transmitere între persoane, aspect care a determinat autoritățile sanitare europene să intensifice supravegherea epidemiologică, notează ecdc.europa.eu.
Potrivit ECDC, între decembrie 2025 și iunie 2026 au fost raportate aproximativ 70 de cazuri în Franța, Germania, Spania și Suedia. Cele mai multe persoane diagnosticate sunt bărbați homosexuali, bisexuali sau alți bărbați care întrețin relații sexuale cu bărbați, cazurile fiind legate atât genetic, cât și epidemiologic.
Austria a raportat, la rândul său, identificarea bacteriei la zece persoane în cursul anului 2025 și la alte șapte până la jumătatea anului 2026, informațiile provenind din datele colectate de două laboratoare din Viena.
În paralel, autoritățile sanitare din Norvegia au documentat cazuri înregistrate în 2025 și 2026 în rândul persoanelor care practică arte marțiale, ceea ce indică faptul că simplul contact fizic apropiat ar putea favoriza transmiterea infecției.
Specialiștii consideră că cea mai probabilă cale de răspândire este contactul direct și prelungit între persoane. Pe lângă contactul sexual, sunt analizate și alte situații care presupun atingerea directă a pielii, inclusiv activitățile sportive de contact.
Această posibilă schimbare a modului de transmitere reprezintă principalul motiv pentru care autoritățile europene urmăresc cu atenție evoluția cazurilor și încearcă să stabilească exact mecanismele prin care bacteria ajunge de la o persoană la alta.
Persoanele diagnosticate au prezentat, în general, leziuni la nivelul pielii, sub forma unor papule, pustule sau zone acoperite de scuame, însoțite de mâncărime. Cele mai frecvente localizări au fost zona genitală și regiunea feței.
Până în prezent, medicii nu au observat manifestări sistemice severe, iar evoluția bolii a fost favorabilă în majoritatea cazurilor. Tratamentul cu antibiotice administrate local sau pe cale orală s-a dovedit eficient, iar în unele situații leziunile s-au vindecat chiar și fără intervenție medicamentoasă.
Evaluarea actuală a ECDC arată că probabilitatea unei epidemii extinse este foarte redusă.
Totuși, un risc mai mare de infectare este observat în rândul bărbaților homosexuali, bisexuali și al altor bărbați care întrețin relații sexuale cu bărbați, în special în cazul celor care au mai mulți parteneri sexuali sau frecventează locuri unde au loc contacte intime.
Experții europeni solicită continuarea investigațiilor epidemiologice și microbiologice pentru a clarifica modul de transmitere al bacteriei, factorii de risc implicați și amploarea răspândirii acesteia.
În același timp, ECDC recomandă informarea medicilor și a laboratoarelor de diagnostic pentru ca boala să fie recunoscută cât mai rapid. Identificarea precoce a cazurilor, testarea corespunzătoare, inițierea tratamentului și raportarea infecțiilor sunt considerate măsuri esențiale pentru limitarea răspândirii acestei afecțiuni rare.
Foto: shutterstock