⁠Testul cu degetul mare care indică rapid riscul de boli de inimă. Cum poți afla dacă ești predispus la anevrismul de aortă

Un test simplu, pe care îl poți face chiar acasă, ar putea oferi indicii despre riscul unor afecțiuni cardiovasculare grave. Este vorba despre testul cu degetul mare și palma, un gest aparent banal care, potrivit medicilor, ar putea semnala o predispoziție la anevrismul de aortă ascendentă – o afecțiune care poate trece mult timp neobservată, dar care pune viața în pericol dacă nu este diagnosticată la timp.

Cum se face testul cu degetul mare

Pentru a realiza testul, întinde o mână cu palma deschisă, apoi încearcă să îndoi degetul mare peste palmă cât de mult poți. Dacă vârful degetului mare trece de marginea palmei, testul este considerat pozitiv. Acest lucru poate indica o flexibilitate articulară crescută și o slăbiciune a țesutului conjunctiv – același tip de țesut care se regăsește și în pereții vaselor de sânge, inclusiv în aortă.

Potrivit specialiștilor de la Universitatea Yale, care au analizat acest test în cadrul unui studiu, extensibilitatea excesivă a degetului poate fi un indiciu al unei posibile fragilități a pereților aortici. Testul nu este o metodă de diagnostic, dar poate servi drept semnal de avertizare pentru persoanele care ar trebui să ceară o evaluare medicală detaliată.

Recomandări

Cât griș să adaugi la găluștele pentru supă, ca să nu iasă tari

Trucul genial pentru ca bananele să reziste mai mult timp. Secretul din bucătărie care le păstrează…

Ce legătură are acest semn cu anevrismul de aortă

Un anevrism de aortă ascendentă apare atunci când peretele aortei – cel mai mare vas de sânge din corp – se dilată anormal. Această dilatare poate crește în timp și, dacă nu este detectată, există riscul de rupere a aortei, un eveniment medical grav, adesea fatal.

Persoanele care au țesut conjunctiv mai elastic – o caracteristică întâlnită la unele sindroame genetice, cum ar fi sindromul Marfan sau sindromul Ehlers-Danlos – pot fi mai predispuse la această afecțiune. În aceste cazuri, testul cu degetul mare devine un indiciu vizibil al unei posibile probleme interne.

Cu toate acestea, specialiștii subliniază că testul nu este un diagnostic sigur. În studiul realizat de cercetătorii de la Yale, doar aproximativ 7% dintre persoanele cu anevrism au avut un test pozitiv, însă specificitatea a fost foarte mare – aproape 98%. Cu alte cuvinte, dacă testul este pozitiv, merită investigat suplimentar, dar dacă este negativ, nu înseamnă neapărat că nu există riscul bolii.

Ce trebuie să faci dacă testul iese pozitiv

Dacă observi că degetul mare îți depășește palma, medicii recomandă să consulți un cardiolog. Specialistul poate solicita ecografie cardiacă, tomografie computerizată sau rezonanță magnetică pentru a evalua dimensiunea și starea aortei.

Medicul va ține cont și de alți factori de risc, precum:

• Hipertensiunea arterială,

• Fumatul,

• Istoricul familial de boli aortice,

• Afecțiunile genetice ce afectează țesutul conjunctiv.

Dacă se confirmă un anevrism, tratamentul poate varia de la monitorizare periodică la intervenție chirurgicală – în funcție de dimensiunea și evoluția dilatării.

Ce spun specialiștii

Dr. John Elefteriades, chirurg cardiovascular la Yale, explică faptul că testul este util mai ales ca instrument de screening vizual: „Dacă degetul mare trece peste palma, există o șansă reală ca persoana respectivă să aibă o slăbiciune a țesutului conjunctiv, iar acest lucru justifică o investigație medicală mai detaliată.”

Totuși, el atrage atenția că un test negativ nu garantează absența bolii: „Mulți pacienți cu anevrism nu prezintă acest semn. Este doar un indiciu, nu un diagnostic.”

Testul cu degetul mare și palma este un instrument simplu, fără riscuri, pe care oricine îl poate face acasă. Deși nu înlocuiește o evaluare medicală, el poate fi un semnal de avertizare timpuriu pentru o afecțiune gravă, dar adesea tăcută. Dacă rezultatul este pozitiv sau dacă ai factori de risc pentru boli cardiovasculare, este recomandat să mergi la medic pentru investigații suplimentare.

Sursă foto: envato