Mulți oameni folosesc în mod greșit termenii infarct și stop cardiac, crezând că descriu același lucru. În realitate, acestea sunt două afecțiuni complet diferite, iar a ști să le deosebești poate face diferența dintre viață și moarte. Specialiștii în cardiologie subliniază că reacția corectă, în funcție de tipul evenimentului, poate dubla sau chiar tripla șansele de supraviețuire.
Infarctul miocardic apare atunci când fluxul de sânge către o parte a inimii este blocat, de obicei de un cheag format pe o placă de grăsime depusă pe pereții arterelor coronare. În lipsa oxigenului, țesutul cardiac începe să sufere și să se deterioreze.
Simptomele pot varia de la o persoană la alta, dar cele mai comune sunt:
durere sau presiune intensă în piept (ca o greutate care apasă),
disconfort care iradiază spre brațul stâng, maxilar, spate sau gât,
transpirații reci, greață sau senzație de slăbiciune,
dificultăți de respirație și anxietate intensă.
Important de reținut este că, în timpul unui infarct, persoana rămâne conștientă. Ea poate descrie ce simte, poate vorbi și are timp să solicite ajutor medical. În această etapă, fiecare minut contează: cu cât tratamentul este început mai repede (de exemplu, dizolvarea cheagului sau intervenția pentru deschiderea arterei), cu atât scade riscul de complicații severe.
Dacă suspectezi un infarct, apelează imediat 112, linia de urgență din România, și nu administra alimente, băuturi sau medicamente fără recomandarea medicului.
Stopul cardiac reprezintă oprirea bruscă a funcției electrice a inimii. Inima încetează să mai bată eficient, sângele nu mai ajunge la creier și la celelalte organe vitale, iar persoana își pierde conștiința în câteva secunde.
Spre deosebire de infarct, în stopul cardiac:
victima cade brusc la pământ,
nu mai respiră normal sau deloc,
nu are puls și nu răspunde la stimuli.
Aceasta este o urgență medicală absolută. Fără intervenție imediată, creierul începe să sufere leziuni ireversibile după 4–5 minute.
Într-o astfel de situație, nu trebuie pierdut niciun moment:
Sună de urgență la 112.
Începe resuscitarea cardio-respiratorie – aplică compresii toracice puternice și ritmice, la mijlocul pieptului, de aproximativ 100–120 pe minut.
Dacă este disponibil, folosește un defibrilator automat extern urmând instrucțiunile vocale ale aparatului.
Diferența majoră dintre infarct și stop cardiac este starea de conștiență.
În cazul infarctului, persoana este conștientă, respiră și poate vorbi.
În cazul stopului cardiac, persoana este inconștientă, nu respiră normal și nu are puls.
Dacă cineva cade brusc, nu mai respiră sau respiră foarte greu, nu mai aștepta – este foarte probabil să fie vorba de un stop cardiac. Începe resuscitarea și cere ajutor.
Cele două evenimente pot fi legate între ele. Uneori, un infarct sever poate declanșa o tulburare gravă de ritm (aritmie ventriculară), care oprește activitatea electrică a inimii și duce la stop cardiac. Totuși, un stop cardiac poate apărea și independent, ca urmare a unor probleme electrice sau genetice ale inimii, traumatisme sau dezechilibre electrolitice.
Pentru a reduce riscul de infarct sau stop cardiac, medicii recomandă:
menținerea unei diete echilibrate, sărace în grăsimi saturate și sare;
renunțarea la fumat;
exercițiu fizic regulat;
controlul periodic al tensiunii arteriale, colesterolului și glicemiei;
gestionarea stresului.
Cunoașterea diferenței dintre aceste două urgențe este vitală. Într-un infarct, apelezi rapid la ajutor medical. Într-un stop cardiac, începi imediat resuscitarea. Ambele reacții pot salva o viață — poate chiar pe a ta sau a cuiva drag.
Sursă foto: Shutterstock