Un nou studiu arată când se schimbă ritmul îmbătrânirii corpului

Un nou studiu publicat în prestigioasa revistă Cell și analizat de Medical News Today dezvăluie că procesul de îmbătrânire al corpului uman nu se produce în mod constant pe parcursul vieții, ci cunoaște o accelerare bruscă în jurul vârstei de 50 de ani.

Potrivit cercetării conduse de Guang-Hui Liu, PhD, expert în medicină regenerativă la Academia Chineză de Științe, între 45 și 55 de ani, majoritatea organelor suferă modificări moleculare intense, ceea ce marchează un moment critic al tranziției biologice.

„Intervalul de vârstă 45–55 de ani este identificat ca un punct de inflexiune esențial: majoritatea proteomelor organelor trec printr-o adevărată ‘furtună moleculară în cascadă’ (…)”, a declarat Guang-Hui Liu pentru Medical News Today.

Cum a fost realizat studiul

Cercetătorii au analizat 516 probe de țesuturi provenite de la 76 de donatori umani cu vârste între 14 și 68 de ani, care au decedat în urma unor traumatisme craniene. Probele au inclus țesuturi din sistemele cardiovascular, digestiv, respirator, endocrin, imunitar, musculo-scheletic, piele și sânge.

Recomandări

Legătura dintre rezistența la insulină și infertilitate

Limita de vârstă în fertilizarea in vitro: când ar trebui să ne oprim?

Pe baza acestor mostre, oamenii de știință au creat o „hartă proteomică a îmbătrânirii”, care ilustrează modul în care peste 20.000 de proteine se modifică în organism de-a lungul vieții.

Ce s-a descoperit: Proteinele care anunță îmbătrânirea accelerată

În special, cercetătorii au identificat 48 de proteine ale căror expresii cresc odată cu vârsta și sunt asociate cu boli precum:

• bolile cardiovasculare
• steatoza hepatică (ficatul gras)
• fibroza tisulară
• tumori hepatice

Unul dintre cele mai afectate organe este aorta, al cărei profil proteic se modifică drastic, influențând la rândul său și compoziția plasmei din sânge. Aceste modificări indică un posibil mecanism centralizat care răspândește „semnale de îmbătrânire” în întregul corp, prin ceea ce cercetătorii numesc senokine (factori secretați asociați senescenței).

„Îmbătrânirea organelor este esența bolilor cronice umane. Fiecare boală geriatrică este doar o manifestare specifică a acestei îmbătrâniri organice de fond”, a mai explicat Liu.

Implicații pentru sănătate: De la Alzheimer la prevenție

Medicul Manisha Parulekar, șefa secției de geriatrie la Hackensack University Medical Center (New Jersey), a declarat pentru Medical News Today că acumularea de proteine defectuoase, cum ar fi amiloidele, reprezintă una dintre semnăturile moleculare ale îmbătrânirii și nu se limitează doar la creier (cazul clasic fiind Alzheimer), ci afectează întregul organism.

„Studiul confirmă că pierderea capacității celulelor de a menține un proteom sănătos este o problemă sistemică, nu doar neurologică”, spune dr. Parulekar.

Aceasta susține că cercetările de acest tip ar putea duce la transformarea medicinei dintr-un model reactiv (tratarea bolii) într-un model proactiv, axat pe menținerea sănătății.

Ce urmează: Oportunități pentru viitor

Medicul Cheng-Han Chen, cardiolog intervenționist din California, a punctat că aceste descoperiri pot oferi noi ținte terapeutice, care să permită intervenția în etapele-cheie ale îmbătrânirii.

Totodată, specialiștii recomandă studii longitudinale, care să urmărească aceiași indivizi pe parcursul mai multor decenii, pentru a confirma și completa descoperirile legate de „inflection point-ul” de la 50 de ani.

Concluzie

Deși nu putem opri complet îmbătrânirea, înțelegerea momentelor-cheie în care corpul nostru suferă transformări accelerate ar putea fi cheia pentru prevenirea bolilor cronice și pentru extinderea perioadei de viață activă și sănătoasă.

FOTO: Shutterstock, SURSA: Medical News Today