Contrar ideii că îmbătrânirea se petrece lent și constant, cercetările recente sugerează că organismul uman trece prin episoade de schimbări biologice accentuate la anumite vârste. Aceste „resetări” interne, observate la nivel molecular și microbiologic, pot influența sănătatea generală, riscul de boli și funcțiile organismului — și sunt mult mai profunde decât simpla apariție a ridurilor.
O cercetare publicată în Nature Aging de o echipă de la Stanford arată că în corpul uman se produc modificări marcante în jurul două vârste specifice: în 40-ul mijlociu și în 60-ul timpuriu. Potrivit Times of India, aceste perioade sunt caracterizate de schimbări biologice care sunt mai intense decât cele din anii imediat anteriori sau posteriori.
În această perioadă, organismul pare să experimenteze un fel de „resetare internă”:
Aceste schimbări pot avea legătură nu doar cu factorii biologici, ci și cu stilul de viață: presiunile profesionale, modificările în obiceiurile alimentare sau în nivelul de activitate fizică din această perioadă pot accelera anumite procese interne.
Citește și: Un nou studiu arată vârsta la care îmbătrânirea se accelerează. Ce se întâmplă în corp după 50 de ani
Ca o a doua „cotitură”, în 60-ul timpuriu se observă:
Pe scurt, multe dintre mecanismele care mențin homeostazia — echilibrul biologic intern — încep să funcționeze diferit și mai puțin eficient, ceea ce poate crește vulnerabilitatea la boli cronice și la pierderea funcțiilor fiziologice.
Un alt aspect interesant descoperit de cercetători este legătura dintre aceste perioade de schimbare și microbiomul uman — adică comunitatea de microorganisme din tractul digestiv. Compoziția bacteriilor intestinale tinde să evolueze odată cu modificările moleculare observate, iar această dinamica poate afecta absorbția nutrienților, semnalizarea imunitară și producerea unor molecule importante pentru sănătate.
Acest lucru sugerează că îmbătrânirea nu este doar o simplă „uzură”, ci un proces complex în care interacțiunea moleculelor, microorganismelor și stilului de viață joacă un rol major.
Recunoașterea că îmbătrânirea vine în „salturi” biologice mai degrabă decât în pași lineari deschide noi perspective asupra modului în care ne îngrijim sănătatea:
Această abordare ar putea oferi o „hartă” a îmbătrânirii care nu este doar cronologică, ci biologică — permițând intervenții mai bine țintite și personalizate.
Procesul de îmbătrânire nu este neapărat unul lent și uniform. După analiza datelor moleculare și biologice, oamenii de știință sugerează că există două momente cu schimbări dramatice în corpul uman — în jurul vârstei de 40 de ani și apoi în jurul vârstei de 60 de ani. În aceste perioade, organismul resimte ajustări interne profunde care pot influența sănătatea pe termen lung.
FOTO: Shutterstock