Analizele făcute „după ureche”, o capcană tot mai frecventă. Avertismentul unui medic endocrinolog

Tot mai mulți români ajung în ultimii ani la laborator cu liste lungi de analize, făcute nu la recomandarea medicului, ci inspirate de internet, rețele sociale sau influenceri care vorbesc despre „sănătate”. Fenomenul a devenit atât de răspândit, încât specialiștii trag un semnal de alarmă: analizele făcute fără indicație medicală pot face mai mult rău decât bine.

Avertismentul vine de la dr. Roxana Novac, medic primar endocrinolog, care a început o serie de postări dedicate acestui subiect. Într-una dintre ele, intitulată „Analize medicale făcute «după ureche» – de ce nu este o idee bună”, medicul explică, din experiența directă de cabinet, de ce această practică este o capcană.

„Mulți pacienți vin cu liste lungi de analize recomandate de Google, TikTok sau diverși influenceri «de sănătate»”, observă dr. Novac. Mesajul său este ferm: analizele nu sunt teste de noroc și nu se interpretează izolat.

Recomandări

Adenomul de prostată: de ce apare odată cu vârsta și de ce evoluează diferit de la…

Nou studiu: calciul previne formarea proteinelor defecte în celule

De ce analizele „după ureche” pot crea probleme

Medicul explică pe înțelesul tuturor un principiu esențial din medicină: un rezultat de laborator nu spune nimic singur, dacă nu este corelat cu simptomele, istoricul medical și examinarea clinică.

„Analizele nu se interpretează izolat, ci în context clinic. Un rezultat «modificat» nu înseamnă automat boală”, subliniază dr. Roxana Novac.

Problema apare atunci când o valoare ușor ieșită din interval declanșează ceea ce medicii numesc „efectul de bulgăre”: alte teste, alte consultații, investigații suplimentare, toate pornite de la o alarmă falsă.

„Un rezultat fals modificat duce la alte analize, consultații, costuri și stres”, avertizează medicul. Iar în tot acest proces, există un risc real: problema adevărată a pacientului poate fi trecută cu vederea. „Atenția se mută pe valori fără semnificație, în loc să fie evaluată problema reală a pacientului.”

5 analize pe care românii le fac frecvent „degeaba”

Din practica sa, dr. Roxana Novac identifică o serie de investigații cerute frecvent fără indicație clară. Iată care sunt și de ce pot deveni problematice:

1. Dozările de vitamine și minerale, fără simptome

Vitamina D, B12, fier, magneziu, zinc – sunt printre cele mai cerute analize „preventive”.

„Dozări de vitamine și minerale fără simptome sau indicație: vitamina D, B12, fier, magneziu, zinc”, enumeră medicul.

De ce e riscant: valorile ușor modificate pot speria pacientul și pot duce la suplimentare haotică. În unele cazuri, excesul de vitamine și minerale poate fi la fel de nociv ca deficitul.

2. Markeri inflamatorii făcuți la întâmplare

VSH, CRP (PCR), fibrinogen sunt adesea cerute „ca să vedem dacă există inflamație în corp”.

„Markeri inflamatorii făcuți la întâmplare – VSH, PCR, fibrinogen”, notează dr. Novac.

De ce e riscant: acești markeri pot fi modificați din motive banale – o infecție ușoară, efort fizic, o boală cronică cunoscută. Rezultatul poate provoca panică și un lanț de investigații inutile.

3. Profil hormonal complet, fără context

Cortizol, estrogen, progesteron, baterii de hormoni tiroidieni sunt adesea cerute „ca să fie”.

„Profil hormonal complet, fără context – hormoni tiroidieni multipli, cortizol, estrogen, progesteron”, explică medicul, subliniind că aceste rezultate sunt „interpretate greșit fără a ține cont de vârstă, sex, momentul recoltării”.

De ce e riscant: în special în cazul hormonilor reproductivi, momentul recoltării este esențial. Fără acest context, un rezultat normal poate părea patologic.

4. Markerii tumorali folosiți ca screening general

Aceasta este una dintre cele mai periculoase tendințe.

„Analize pentru boli rare sau grave fără simptome – markeri tumorali – creează anxietate inutilă și rezultate fals pozitive”, avertizează dr. Novac.

De ce e riscant: markerii tumorali nu sunt teste de screening pentru populația generală. Ei sunt utilizați în contexte bine definite, iar în lipsa simptomelor pot induce o teamă profundă, fără motiv real.

5. Testele pentru intoleranțe alimentare sau „inflamație ascunsă”

Tot mai promovate în ultimii ani, aceste teste promit răspunsuri rapide la probleme vagi.

„Teste pentru intoleranțe alimentare sau «inflamație ascunsă» – teste scumpe, fără valoare medicală reală”, spune medicul.

De ce e riscant: pot conduce la diete excesiv de restrictive, carențe nutriționale și frică nejustificată de alimente.

Ce se întâmplă, de fapt, când faci analize fără indicație

Dr. Roxana Novac rezumă consecințele în câteva puncte clare:

• „Rezultatele pot fi fals modificate.”
• „Cresc anxietatea și confuzia.”
• „Pot duce la investigații inutile.”
• „Se pot rata problemele reale.”

Mesajul ei este unul direct și fără echivoc: „Fiți cu băgare de seamă!”

Varianta corectă: prevenție reală, nu liste de pe internet

Prevenția adevărată nu începe cu pachete de analize, ci cu o evaluare medicală corectă. Dacă vrei să îți verifici starea de sănătate, pașii sunt simpli:

• consult la medicul de familie sau la specialist, în funcție de simptome;
• analize orientate, adaptate vârstei, sexului, antecedentelor și tratamentelor;
• interpretare medicală, nu concluzii trase de pe forumuri sau aplicații.

„Deși intenția este bună – grija pentru propria sănătate – aceste analize făcute fără indicație medicală pot crea mai multe probleme decât beneficii”, concluzionează dr. Roxana Novac.

FOTO: Shutterstock