Simptomul cu care pacienții se prezintă la internarea în spital, care indică riscul de complicații grave sau chiar deces. Unul din zece pacienți spitalizați e afectat de acest fenomen

Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Harvard Medical School evidențiază o legătură puternică între dificultatea respiratorie resimțită de pacienți la internarea în spital și riscul crescut de complicații grave, inclusiv deces. Rezultatele, publicate în ERJ Open Research, arată că pacienții care au raportat senzația de „lipsă de aer” au fost de până la șase ori mai predispuși să moară comparativ cu cei care nu au prezentat această problemă.

Ce este dispneea și cât de frecventă este

Fenomenul descris științific drept dispnee afectează aproximativ unul din zece pacienți spitalizați. Este definit ca o dificultate de respirație, disconfort respirator sau senzația de sufocare. Potrivit echipei de cercetare, acest simptom este mult mai relevant pentru evaluarea stării clinice a pacienților decât se credea anterior.

Profesorul asociat Robert Banzett, de la Beth Israel Deaconess Medical Center, care a condus studiul, spune că „Senzația de dispnee este extrem de neplăcută și mulți o descriu ca pe o foame de aer sau o senzație de sufocare. În spitale, pacienții sunt întrebați frecvent despre durere, dar nu și despre dificultățile de respirație, deși acestea pot fi la fel de importante pentru prognostic”.

Recomandări

INTERVIU Prof. Dr. Christoph Zielinski, „pe urmele cancerului”: „Ideea că anumite cancere pot fi vindecate prin…

INTERVIU Prof. dr. Dan C. Vodnar, despre adevărul din farfurie: cu ce ne hrănim și cum…

Citește și: 10 semne că suferi de insuficiență respiratorie. Nu le ignora, viața ta este în pericol și ai nevoie de tratament de urgență!

Rezultatele studiului

Cercetătorii au colaborat cu asistente medicale care au cerut aproape 10.000 de pacienți internați să-și evalueze dificultățile respiratorii de două ori pe zi, pe o scală de la 0 la 10, metodă similară cu cea utilizată pentru evaluarea durerii. Analiza datelor a condus la concluzii surprinzătoare:

• Pacienții cu dispnee severă au prezentat un risc semnificativ mai mare de deces.
• Aceștia au avut, de asemenea, o probabilitate crescută de a necesita intervenția unei echipe de urgență sau transferul în terapie intensivă.
• Riscul de reinternare a fost mai mare atât la 7 zile, cât și la 30 de zile după externare.
• 25% dintre pacienții care prezentau dispnee chiar și în repaus, la momentul externării, au decedat în termen de șase luni.

Interesant este faptul că, spre deosebire de durere, scorurile mari de dispnee au fost direct corelate cu o creștere a mortalității.

Importanța evaluării sistematice a respirației

Profesorul Banzett subliniază că dispneea nu trebuie privită ca o sentință fatală.

„Chiar și în grupurile cu cel mai mare risc, 94% dintre pacienți supraviețuiesc spitalizării, iar 70% trăiesc cel puțin doi ani după externare. Însă faptul că putem identifica din timp persoanele vulnerabile, printr-o evaluare simplă și rapidă, poate transforma modul în care sunt prioritizate îngrijirile medicale”.

Studiul sugerează că introducerea unei întrebări standard despre dificultățile respiratorii în procedurile zilnice ale spitalelor ar putea deveni un instrument esențial pentru personalul medical. Această abordare ar permite o intervenție timpurie, o monitorizare mai atentă și, în final, o reducere a complicațiilor și a mortalității.

O perspectivă nouă asupra sănătății respiratorii

Cercetarea deschide o direcție importantă în medicina spitalicească modernă: trecerea de la evaluarea exclusiv obiectivă, bazată pe parametri clinici, la o abordare care include percepțiile pacientului asupra propriei respirații. Într-o eră a medicinei personalizate, un simplu scor de dispnee ar putea deveni un indicator-cheie al stării generale și al evoluției bolii.

În concluzie, studiul Harvard subliniază importanța unei evaluări mai atente a respirației în mediul spitalicesc. Prin recunoașterea timpurie a semnalelor de avertizare și adaptarea tratamentului în consecință, sistemele medicale ar putea salva numeroase vieți și îmbunătăți semnificativ calitatea îngrijirilor oferite pacienților vulnerabili.

Foto: shutterstock

Surse:

• https://www.eurekalert.org/news-releases/1104729
• https://publications.ersnet.org/content/erj/58/3/1902107