Senzaţiile fantomă: ce sunt şi ce le declanşează

Persoane cu membre amputate simt, uneori, senzaţi şi, chiar, dureri în piciorul amputat. Însă, şi cei fără astfel de probleme, spun că au senzaţii fantomă în corp.
Senzaţiile fantomă: ce sunt şi ce le declanşează

Ai simţit vreodată că cineva ţi-a atins braţul stâng, când de fapt braţul atins era cel drept? Oamenii de ştiinţă denumesc acest fenomen drept senzaţie fantomă şi ne pot ajuta să înţelegem modul în care procesele creierului uman percep această situaţie.


Senzaţiile şi durerile fantomă: ce sunt ele

Creierul uman are multe mistere şi acest lucru este ilustrat cel mai clar de existenţa unei game de fenomene, cum ar fi durerea fantomă a membrelor. Unii oameni se confruntă cu halucinaţii tactile, având senzaţia în mod eronat că simt o senzaţie chiar dacă în realitate nu există niciun factor declanşator. Acest fenomen apare atunci când o persoană crede că poate detecta durerea sau alte senzaţii tactile într-un membru pierdut prin amputare. Pacienţii care şi-au pierdut un membru acuză adesea dureri în piciorul/braţul care nu mai există. Unii ajung să ia calmante pentru a-şi mai domoli durerea. Ce înseamnă acest lucru? Creierul accesează amintiri din perioada în care membrul era bolnav şi provoca dureri sau, pur şi simplu, nu procesează informaţia că acel membru a fost îndepărtat?

Halucinaţiile tactile apar de obicei la persoanele care au dezvoltat o anumită  patologie psihică, precum schizofrenia. Cu toate acestea, persoanele care sunt în întregime sănătoase din punct de vedere mental şi fizic pot de asemenea să experimenteze un fenomen similar.

De exemplu, atunci când o persoană primeşte o atingere pe mâna stângă, poate crede că a simţit această atingere în piciorul stâng sau invers. Oamenii de ştiinţă numesc această senzaţie – senzaţie fantomă, iar cercetătorii sunt încă nedumeriţi cu privire la motivul apariţiei acestui fenomen.

Un nou studiu realizat de către o echipă de cercetători de la Universitatea din New York şi Universităţile din Hamburg şi Bielefeld din Germania explică în detaliu ce anume caracterizează senzaţiile fantomă. Ei susţin că o mai bună înţelegere a acestui fenomen ar putea ajuta specialiştii să descifreze mistere similare, inclusiv durerea fantomă a membrelor.

Senzaţiile fantomă: ajută la descifrarea creierului

În trecut, oamenii de ştiinţă au crezut că percepţia noastră conştientă despre locul în care a apărut o atingere rezultă dintr-o hartă topografică din creier. În urma acestei presupuneri, pe această hartă sunt reprezentate părţi ale corpului, cum ar fi mâinile, picioarele sau faţa, afirmă cercetătorii.

Cu toate acestea, studiul la care facem referire, care se concentrează asupra participanţilor pe deplin sănătoşi, indică faptul că modul în care creierul atribuie senzaţii de atingere este mult mai complicat.

„Noile noastre descoperiri demonstrează faptul că alte caracteristici ale atingerii sunfolosite pentru a atribui o atingere părţilor corpului”, notează coordonatorul cercetării.

În studiul actual, anchetatorii au efectuat cinci experimente diferite, fiecare implicând colaborarea a 12, respectiv 20 de adulţi sănătoşi. În fiecare experiment, participanţii au fost de acord să aibă stimulatori tactili ataşaţi la mâini şi picioare.

Senzaţiile fantomă: 3 factori care le pot declanşa

„Concepţia anterioară – conform căreia locaţia atribuită atingerii corpului depinde de hărţile corpului – nu poate explica aceste noi descoperiri”, notează specialiştii.

„Noi arătăm că senzaţiile fantomă depind de trei caracteristici: cea mai importantă este identitatea membrelor – fie că avem de-a face cu o mână sau cu un picior, de aceea o atingere pe o parte este adesea percepută într-o altă parte” explică liderul echipei de cercetare.

Alţi factori ce îi fac pe oameni să simtă atingerii în alt loc sunt partea laterală a corpului – o persoană ar putea crede că simt atingerea în mâna dreaptă atunci când, de fapt, atingerea a avut loc pe piciorul drept sau poziţia anatomică normală a membrelor (dreapta sau stânga).

Cel mai nou articol Video:
Conf. univ. dr. Cristian Surcel: adenom versus cancer de prostată