Rinosinuzita, una dintre cele mai frecvente patologii ORL

Rinosinuzita este una dintre cele mai frecvente patologii întâlnite în sfera ORL și reprezintă inflamația mucoasei nazale și a sinusurilor paranazale.
Rinosinuzita, una dintre cele mai frecvente patologii ORL
Rinosinuzita, una dintre cele mai frecvente patologii ORL

Rinosinuzita este una dintre cele mai frecvente patologii întâlnite în sfera ORL și reprezintă inflamația mucoasei nazale și a sinusurilor paranazale.

Rinita acuta virala sau “răceală obișnuită” se manifesta prin: senzație de nas înfundat, rinoree sau secreții nazale mucoase, transparente, anterioare sau posterioare, lipsa parțială a mirosului sau ușoară durere de cap, simptome care se remit în 5-7 zile cu tratament simptomatic. Atunci când aceste simptome nu trec în 7 zile, persista sau se accentuează, ne orientam spre diagnosticul de rinosinuzita acuta virala sau bacteriana.

Tipuri de rinosinuzită

În funcție de durata simptomelor, rinosinuzita poate fi acuta (12 săptămâni) și rinosinuzita cronica cu polipoza nazala.

În funcție de cauze: rinosinuzite virale (cele mai frecvente), postvirale, bacteriene, fungice, alergice, sau alergo-infectate.

Cum se pune diagnosticul, semne, simptome și factori de risc

Diagnosticul de rinosinuzita se stabilește pe baza anamnezei pacientului, a examenului clinic, paraclinic (examenul fibroendoscopic nazofaringolaringian) și a examenului imagistic (CT sinusuri paranazale sau RMN cranio-cerebral) și a examenului bacteriologic din secrețiile nazale prelevate endoscopic.

Citește și: Rinosinuzita cronica, risc de astm, hipertensiune si artrita

Simptomele rinosinuzitei se clasifica în:

  • simptome majore: obstrucție nazala (sau senzație de nas înfundat), rinoree antero-posterioara (adică secreții nazale care curg anterior sau se scurg în spatele nasului în gât, durere în zona de proiecție a sinusurilor paranazale sau presiune faciala (durere care se poate accentua la aplecarea capului) și diminuarea sau pierderea mirosului,
  • simptome minore: tuse (provocata de scurgerea secrețiilor posterioare), febra, respirația urat mirositoare (determinata de secrețiile posterioare) și durerile dentare.

Diagnosticul de rinosinuzita se stabilește prin prezenta a cel puțin 2 simptome majore sau unul major și doua minore.

Factorii de risc sau predispozanți ai rinosinuzitei sunt:

  • istoricul medical al pacientului, cum ar fi: diabetul zaharat, astmul bronșic, alergiile respiratoria sau refluxul gastroesofagian;
  • anomaliile anatomice: deviație de sept nazal, cornetele nazale inferioare hipertrofice (rinita cronica), prezenta polipilor nazali, care pot nu permit ventilația corecta a sinusurilor,
  • factorii de mediu: poluanții atmosferici, fumatul activ/pasiv,
  • traumatismele faciale  sau infecțiile dentare netratare sau tratate incorrect.

Acești factori de risc pot creste susceptabilitatea unei persoane de a dezvolta o rinosinuzita, mai ales pe un fond de oboseala, stres și imunitate precara.

Pacientul cu rinosinuzita cronica, prezinta simptome ce persista mai mult de 12 săptămâni, în ciuda unui tratament medicamentos corect. Rinosinuzitele cronice sunt de 2 tipuri: rinosinuzita cu polipoza nazala sau rinosinuzita fară polipoza nazala.

De ce apare rinosinuzita

Cauzele cele mai frecvente ale rinosinuzitei cronice:

  • Deviația de sept nazal-poate restricționa sau bloca căile de drenaj ale sinusurilor paranazale,
  • Rinita cronica hipertrofica asociata unei deviații de sept nazal,
  • Reacțiile alergice,
  • Implanurile dentare,
  • Infecțiile tractului respirator (cele mai frevente sunt virozele respiratorii) care pot determina inflamația mucoasei rinosinusale, pot bloca ventilația sinusurilor și pot crea condiții prielnice pentru dezvoltarea bacteriilor.

Pacientul cu rinosinuzita acuta recurenta prezinta cel puțin 4 episoade de rinosinuzita acuta pe an, dar cu dispariția completa a simptomelor intre episoade.

Cum se tratează

Tratamentul rinosinuzitelor este în funcție de simptomatologie, de severitate și poate fi medicamnetos sau chirurgical (FESS).

Tratamentul medicamentos consta în: instilații nazale cu soluții saline, decongestionante nazale (care reduc obstrucția nazala), mucolitice (care fluidifica secrețiile), antiinflamatorii (reduc durerea și scad inflamația de la nivelul mucoasei nazale), antialergice și antibiotic (după realizarea unei culturi cu antibiograma).

Tratamentul chirurgical este recomandat atunci când avem o rinosinuzita acuta sau cronica cu complicații, când avem o rinosinuzita cronica refractara la tratamentul medicamentos corect recomandat și administrat sau în cazul rinosinuzitelor cronice cu polipoze nazale.

Chirurgia endoscopica funcțională a sinusurilor (FESS) reprezintă metoda eleganta, de elecție, de tratare a rinosinuzitei cronice fară polipoza sau cu polipoza nazala. Se realizează cu anestezie generala, prin nasul pacientului, sub ghidaj endoscopic, cu scopul de a restabili drenajul sinusurilor, de a largi orificiile de drenaj ale sinusurilor, de a curata sinusurile afectate și de a îndepărtă factorii obstructivi care blochează sinusurile. Nu de puține ori, este necesara și realizarea unei septoplatii cu turbinoreductie, tocmai pentru a îndepărtă factorii obstructive care determina sau întrețin aceste rinosinuzite.

Foto: shutterstock

Urmărește CSID.ro pe Google News
Alexandra Necșoiu - Redactor-șef
ALEXANDRA NECŞOIU, redactor-șef, [email protected] Este absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi deţine o diplomă de master în Producţie Multimedia şi Audio-Video. Iubeşte să scrie şi nu se vede făcând altceva, acesta fiind visul ei încă de pe ...
citește mai mult
Dr. Cristina Ștefan - medic primar ORL
Dr. Cristina Ștefan este Medic Primar ORL (adulți și copii de toate vârstele), cu competențe în chirurgie cervico-facială și chirurgie endoscopică rinosinusală, audiologie, foniatrie. În ultimii ani, Dr. Cristina Ștefan a dobândit o experiență valoroasă și în oncologie. A lucrat într-un ...
citește mai mult