Ischemia silențioasă, afecțiunea inimii fără simptome. Cum o descoperi

23.07.2021
Ischemia silențioasă, afecțiunea inimii fără simptome. Cum o descoperi
Dr. Dan Deleanu, sursa foto: ARES

Arterele coronare sunt vasele de sânge care irigă inima. Atunci când o arteră a inimii este blocată de depuneri de colesterol și materiale lipidice din sânge, inima nu mai primește suficient sânge oxigenat. Această afecțiune se numește ischemie miocardică și, netratată la timp, poate conduce la infarct miocardic.

Ischemia miocardului afectează și ritmul cardiac ceea ce poate provoca aritmii cardiace severe, precum tahicardia ventriculară sau fibrilația ventriculară care, la rândul lor, conduc la lipotimii sau chiar moarte subită.

Majoritatea pacienților care suferă de ischemia miocardică prezintă, de regulă, simptome precum angina pectorală, dificultățile de respirație, oboseala marcată la efort. Există însă pacienți care, deși suferă de această afecțiune, nu prezintă simptome. Aceste cazuri sunt cunoscute drept ischemie silențioasă.

Un risc mai mare pentru bărbații peste 45 de ani

Lipsa simptomelor în această boală îngreunează foarte mult diagnosticarea corectă. Tocmai de aceea persoanele care prezintă mai mulți factori de risc, printre care ateroscleroza, diabetul, hipertensiunea arterială, obezitatea sau fumatul, trebuie să consulte medicul cardiolog cel puțin o dată la trei ani până la vârsta de 45 de ani. Ulterior, vizita la medic ar trebui să fie anuală, mai ales în cazul bărbaților, care sunt mai expuși la risc.

Pentru a stabili un diagnostic corect, medicul cardiolog va efectua un set de investigații: electrocardiograma, ecografia cardiacă, analize de laborator și testul de efort.

În urma acestor investigații, dacă s-a concretizat diagnosticul de ischemie silențioasă, se va iniția tratamentul medicamentos pentru a îmbunătăți circulația sângelui de la nivelul inimii.

Coronarografia – metoda cea mai eficientă de diagnostic pentru ischemia miocardică

Sunt cazuri în care tratamentul medicamentos nu are rezultatele așteptate. În aceste cazuri se impune efectuarea unei coronarografii.

Coronarografia este o investigație minim invazivă cu  un timp de intervenție scurt, de circa 30 de minute. Ea reprezintă singura investigație care arăta cu cea mai mare precizie gradul de îngustare al arterei afectate.

Se efectuează într-o sală de angiografie, cu pacientul treaz, sub anestezie locală la locul puncției. Se face o puncție la nivelul coapsei, în zona arterei femurale, sau, mai frecvent la nivelul arterei radiale, de la mână. Aici, medicul va monta un dispozitiv de plastic numit teacă arterială, prin care va introduce și ghida până la nivelul inimii un cateter, o sondă foarte subțire.

Când sonda ajunge în dreptul inimii, medicul va injecta substanță de contrast. Acest lucru îl ajută să observe pe monitorul angiografului, arterele inimii și fluxul de sânge al acestora.

„În funcție de cât de îngustată este artera, medicul intervenționist va propune pacientului fie să dilate acea zonă îngustată cu un balon, fie la nivelul stenozei să se implanteze un stent pentru a menține artera deschisă și a exclude riscului unui infarct miocardic”, explică doctorul Dan Deleanu, medic cardiolog la ARES

Dacă te numeri printre persoanele cu factori de risc pentru o boală coronariană, programează-te la o consultație de rutină, la medicul cardiolog. La ARES se efectuează proceduri de diagnostic prin coronarografie în București, Cluj, Constanța și Pitești.

Misiunea ARES în România este să asigure accesul unui număr cât mai mare de pacienți la tratamente inovatoare care păstrează integritatea corporală. De-a lungul celor peste 9 ani de activitate, la ARES au avut loc 14 premiere medicale naționale și internaționale.

Cel mai nou articol Video:
Ce este atașamentul și cum îți influențează viața