Adenomioză sau fibrom uterin? Simptome, diagnostic diferențial, tratament

Adenomioza este frecvent confundată cu fibromul uterin, însă cele două afecțiuni sunt complet diferite, atât ca simptomatologie, cât și în privința tratamentului.
10.12.2020 | Rotaru Paula
Adenomioză sau fibrom uterin? Simptome, diagnostic diferențial, tratament

Fibromul uterin și adenomioza (difuză/focală) reprezintă cele mai frecvente patologii ale uterului la femeia cu vârsta sub 55-60 de ani. De cele mai multe ori, aceste două patologii se și asociază. Am avut în ultimii ani foarte multe cazuri de femei care prezentau ambele patologii, predominantă fiind simptomatologia determinată de adenomioză.

Un lucru important de știut despre ambele boli – adenomioză și fibrom – este că ele pot fi destul de frecvent asimptomatice, putând fi descoperite în timpul unui consult ginecologic de rutină.

Adenomioza, confundată deseori cu fibromul uterin. Cum se manifestă ambele afecțiuni

Cele două boli sunt total diferite în ceea ce privește simptomele, atunci când acestea există.

Adenomioza se manifestă în principal prin dureri atroce la menstruație (uneori pacientele descriu dureri asemănătoare durerilor din timpul nașterii), care le afectează sever viața personală și socială.

Un simptom aproape constant întâlnit în cadrul adenomiozei este reprezentat de sângerarea abundentă în timpul menstruației, cu cheaguri de sânge (menometroragii), sau de sângerarea intermenstruală.

Spre deosebire de fibromul uterin, adenomioza, la fel ca endometrioza (o altă patologie cu care se asociază), prezintă și multiple manifestări generale ale organismului: alterarea stării generale, dureri musculare, articulare, simptomatologie digestivă (balonare, constipație, greață, vărsături), uneori febră.

Aceste manifestări sunt determinate de mediatori biochimici secretați de țesuturile afectate, care sunt încă neelucidați complet până în momentul de față.

Fibromul uterin, pe de altă parte, este de cele mai multe ori nedureros. Durerea apare în cadrul acestei boli atunci când fibroamele sunt de dimensiuni foarte mari, comprimă organele vecine și structurile nervoase învecinate, precum și atunci când apar complicații ale acestora, cum este necrobioza (septică, aseptică); în această ultimă situație (extrem de rară), durerea se poate însoți și de febră.

În cazul fibromului uterin, sângerarea vaginală anormală, contrar a ceea ce este vehiculat, apare foarte rar, atunci când fibromul este localizat în interiorul cavității uterine.

Diagnostic diferențial: adenomioză versus fibrom uterin

În ceea ce privește diagnosticul diferențial între cele două patologii, el poate fi pus în baza unei discuții atente cu pacienta (în urma celor expuse mai sus), a examenului clinic și a examenului ecografic pelvin.

Examenul clinic poate releva în cazul ambelor patologii un uter de dimensiuni crescute. Acesta poate avea contur neregulat în cazul fibroamelor uterine cu dezvoltare subseroasă (la exteriorul uterului), lucru ce le diferențiază de adenomioza difuză, în care uterul are un contur regulat și o consistență mai redusă.

Examenul ecografic este foarte important în stabilirea diagnosticului uneia sau celeilalte patologii. Astfel, în cadrul fibromului uterin, examenul ecografic pune în evidență o formațiune tumorală, cu contur regulat (de cele mai multe ori), hipoecogenă, aspect caracteristic pentru această patologie.

În cazul adenomiozei difuze, examenul ecografic este și el destul de sensibil și specific. Din păcate, vedem foarte multe paciente cu adenomioză ce au fost diagnosticate cu „uter fibromatos”, patologie care nu există în niciun manual de specialitate.

Diferența ecografică dintre un fibrom uterin și un adenomiom (o formă de adenomioză focală) poate fi uneori mai dificilă, însă examenul clinic și anamneza fac diferența destul de ușor între cele două patologii.

Tratamentul acestor două boli este complet diferit

În cazul fibromului uterin, atitudinea terapeutică este una simplă. Pentru fibroamele de dimensiuni mici (urmărirea regulată, clinică și ecografică este atitudinea de urmat.

Uneori, la pacientele cu probleme de fertilitate, atunci când fibromul uterin este dezvoltat în interiorul cavității uterine, chiar dacă are dimensiuni reduse, poate necesita sancțiune chirurgicală – miomectomie prin abord histeroscopic.

Atunci când fibroamele sunt simptomatice, de dimensiuni crescute sau au un ritm crescut de dezvoltare, atunci ele au indicație chirurgicală – miomectomie/histerectomie de cele mai multe ori, prin abord minim-invaziv (laparoscopic).

Există și alte modalități de a trata simptomatologia determinată de fibromul uterin, însă cu eficiență redusă: tratamentul progesteronic, analogi/antagoniști GnRh, ulipristal, embolizarea arterelor uterine etc. Aceste modalități terapeutice au eficiență redusă și nu sunt lipsite de efecte secundare, uneori destul de severe.

Adenomioza reprezintă o patologie mult mai complexă și, în consecință, modalitățile de tratament sunt multiple. Așa cum spunea și profesorul Arnaud  Wattiez, consider că tratamentul conservator al adenomiozei difuze este unul medicamentos. Acesta este reprezentat de medicația antiinflamatorie și de medicația hormonală (progesteronică, contraceptive orale, agoniști/antagoniști GnRh etc.).

De asemenea, una dintre cele mai eficiente modalități terapeutice este reprezentată de montarea unui dispozitiv intrauterin cu eliberare lentă a progesteronului, evitându-se astfel efectele adverse generale ale acestuia.

Tratamentul radical al adenomiozei este reprezentat de extirparea uterului (histerectomia), acesta fiind indicat în cazul eșecului celorlalte metode terapeutice. Histerectomia este singura metodă care, în afara tratării simptomatologiei locale (durere, sângerare), realizează și ameliorarea până la dispariție a acuzelor generale (alterarea stării generale, slăbiciune musculară, oboseală cronică etc.).

O altă modalitate de tratament conservator a durerii cauzate de adenomioză (cel mai frecvent simptom în această boală) este reprezentată de rezecția nervului presacrat prin abord laparoscopic (PSN), intervenție foarte rar efectuată în țară noastră.

Bucharest Endometriosis Centre este singurul centru din România care efectuează acest tip de intervenție. În ultimii 4 ani am realizat peste 100 de astfel de intervenții reușite.

O intervenție chirurgicală conservatoare, din ce în ce mai puțin folosită în lume pentru adenomioza difuză, o reprezintă operația Osada, o tehnică chirurgicală ce își propune excizia întregii leziuni de adenomioză și sutura țesutului sănătos, în cazul pacientelor care își doresc sarcini. Din păcate, această tehnică chirurgicală prezintă riscuri destul de mari de apariție a complicațiilor în timpul sarcinilor ulterioare.

În cazul formelor localizate ale bolii (adenomioză focală/adenomiomul) se pot efectua intervenții chirurgicale conservatoare, excizia formațiunii tumorale uterine, ca și în cazul fibromului uterin.

Dr. Gabriel Mitroi, Medic Primar Obstetrică-Ginecologie, cu aptitudini în chirurgia (oncologică) ginecologică, uroginecologie și în chirurgia laparoscopică