Când devine un semnal de alarmă respirația urât mirositoare. Boli pe care le poate ascunde, de fapt

Pentru majoritatea oamenilor, respirația neplăcută de dimineață este o experiență obișnuită. De cele mai multe ori, nu este semn de boală, ci doar o consecință firească a proceselor biologice din timpul somnului. Totuși, atunci când respirația urât mirositoare devine persistentă sau neobișnuit de puternică, poate fi vorba de o problemă medicală ce necesită atenție.

De ce apare respirația urât mirositoare dimineața

Fenomenul este legat de scăderea fluxului salivar pe timpul nopții. Saliva are un rol esențial, nu doar menține umiditatea cavității bucale, ci și reglează aciditatea și conține proteine antimicrobiene precum lactoferina, lizoenzima și imunoglobulinele secretorii, care controlează populațiile bacteriene. Atunci când acest mecanism natural de protecție încetinește, bacteriile anaerobe, precum Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia și Fusobacterium nucleatum, se multiplică rapid. Aceste microorganisme descompun resturile alimentare și celulele moarte, eliberând compuși volatili ai sulfului (hidrogen sulfurat, metil mercaptan, dimetil sulfură) responsabili pentru mirosul caracteristic al respirației de dimineață.

Când devine un semnal de alarmă respirația urât mirositoare

Boala parodontală (parodontita)

Gingivita și parodontoza se numără printre cele mai frecvente cauze ale halitozei persistente. Bacteriile care produc gaze sulfurate sunt implicate și în inflamația țesuturilor gingivale, ducând la retracții, pierdere de os și, în cazuri severe, mobilitatea dinților. Uneori, halena persistentă este primul semn vizibil al unei afecțiuni parodontale în evoluție.

Recomandări

Transpoziția dentară la copii: ce înseamnă, de ce apare și când e nevoie de tratament?

Călătorești cu avionul? Ce efecte are zborul asupra danturii și ce trebuie să faci chiar înainte…

Gura uscată (xerostomia)

O salivare insuficientă favorizează multiplicarea bacteriilor și creșterea concentrației de compuși odorigeni. Xerostomia poate fi cauzată de deshidratare, dar și de medicamente frecvent prescrise antihistaminice, antidepresive sau tratamente pentru hipertensiune.

Infecții ale sinusurilor sau gâtului

Sinuzitele cronice și amigdalitele pot genera o halitoză persistentă. Secrețiile nazale și prezența „pietrelor amigdaliene” (tonsilolite) oferă bacteriilor mediul ideal pentru a produce gaze urât mirositoare, greu de eliminat prin periaj sau apă de gură.

Reflux gastroesofagian

Refluxul acid din timpul nopții poate aduce în cavitatea bucală particule de mâncare și acid gastric, generând un miros acru sau metalic. În astfel de cazuri, sursa mirosului este tractul digestiv, nu cavitatea orală.

Afecțiuni sistemice

Anumite boli metabolice pot schimba mirosul respirației. Diabetul necontrolat duce la respirație cu miros de acetonă; bolile renale provoacă un iz de amoniac, iar afecțiunile hepatice avansate determină o respirație dulceagă, specifică (foetor hepaticus).

Cum se poate preveni respirația urât mirositoare

• Igienă orală riguroasă: Periaj de două ori pe zi, folosirea aței dentare și curățarea limbii sunt esențiale pentru reducerea bacteriilor responsabile.
• Hidratare adecvată: Consumul de apă și stimularea salivei prin gumă fără zahăr ajută la menținerea unui mediu bucal sănătos.
• Apă de gură antimicrobiană: Produsele fără alcool, care conțin clorhexidină, zinc sau cetilpiridiniu, pot reduce activitatea bacteriană nocturnă.
• Controlul dietei: Limitarea alimentelor bogate în sulf (usturoi, ceapă) și evitarea cafelei sau alcoolului înainte de culcare pot diminua mirosul neplăcut.
• Consult medical: Dacă respirația urât mirositoare persistă, este recomandat un control stomatologic și, la nevoie, o evaluare medicală generală pentru a exclude cauze sistemice.

Foto: shutterstock