Boala coronariană ischemică: „Pacientul când descrie durerea pe care o simte, arată cu toată mâna”

Ce complicații pot apărea dacă nu este diagnosticată la timp boala coronariană ischemică, ne-a explicat Dr. Elena Nechifor, medic primar chirurgie cardiovasculară, la Spitalul Clinic SANADOR.
  • Publicat:

Boala coronariană ischemică este expresia unei suferințe a miocardului ca urmare a îngustării arterelor coronare, astfel că sângele oxigenat ajunge mai greu la inimă. Ce complicații pot apărea dacă nu este diagnosticată la timp, dar și ce intervenții sunt necesare, ne-a explicat Dr. Elena Nechifor, medic primar chirurgie cardiovasculară, la Spitalul Clinic SANADOR.

Cum se manifestă clinic boala coronariană ischemică?

„Ca orice sindrom ischemic, în tabloul clinic, o caracteristică o reprezintă durerea. Durerea se instalează inițial la nivelul toracelui, anterior pieptului, a zonei precordiale, având un caracter de constricție, de apăsare, de arsură. Pacientul când descrie durerea pe care o simte, arată cu toată mâna, ori deasupra sternului, deasupra ariei precordiale, iar acest lucru este ca un marker de diferențiere între durerea ischemică și durerea care este non-cardiacă și care, de multe ori, este arătată cu degetul.

Mă doare punctiform, „aici”. „Aici” fiind, de cele mai multe ori, asociată cu durere, cu afecțiuni musculare, osteoarticulare sau pleuritice”, a explicat pentru „Ce se întâmplă, Doctore?” Dr. Elena Nechifor, medic primar chirurgie cardiovasculară, la Spitalul Clinic SANADOR.

Complicații care pot apărea dacă nu este tratată

„Complicația de temut a bolii cardiace ischemice este infarctul miocardic care, precum se știe, duce la distrugeri ale țesutului miocardic, de cele mai multe ori ireversibile. Și pentru a evita această complicație majoră extremă, trebuie ca vasul care este parțial îngustat sau închis să fie revascularizat. De asemenea, dacă se ajunge la o complicație cum este infarctul de miocard, într-o fază ulterioară a avansării bolii, se pot instala și altfel de complicații. Le numim complicații mecanice, printre care menționăm ruptura de perete liber al ventriculului stâng, ruptura de sept interventricular, ruptura de mușchi papilar sau anevrismul de ventricul stâng”, a explicat Dr. Elena Nechifor.

Urmărește materialul video integral pentru a descoperi când este indicată operația de bypass.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Alexandra Necșoiu - Web-Editor
ALEXANDRA NECŞOIU, Web-Editor, [email protected] Este absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi deţine o diplomă de master în Producţie Multimedia şi Audio-Video. Iubeşte să scrie şi nu se vede făcând altceva, acesta fiind visul ei încă de pe băncile ...
citește mai mult