Descoperirea motricității: etapele dezvoltării motricității la copii, între 0 și 3 ani

Primii trei ani de viață ai copilului sunt adesea numiți „fereastra critică a dezvoltării umane”. Este perioada în care ritmul de învățare și adaptare atinge un nivel unic, iar achizițiile motorii, limbajul, atașamentul și primele repere cognitive se conturează într-un mod interdependent. Însă, dintre toate aceste transformări, dezvoltarea motricității, grosiere și fine, are un rol central, fiind baza explorării și descoperirii lumii.

Ce înseamnă motricitate grosieră și motricitate fină?

Dr. Mădălina Cristache, medic specialist pediatrie, SANADOR, ne-a explicat că motricitatea grosieră se referă la mișcările ample, realizate cu ajutorul grupelor musculare mari. Primele etape includ menținerea capului, statul în șezut, mersul de-a bușilea și, în final, primii pași nesusținuți.

Recomandări

Ce fel de mamă ești, în funcție de luna în care te-ai născut

Pregătirea pentru grădiniță a copiilor

Motricitatea fină, în schimb, presupune controlul mișcărilor mici. De exemplu, prinderea obiectelor, transferul lor dintr-o mână în alta sau utilizarea „pensei digitale”, adică folosirea degetului mare și arătătorului pentru a apuca obiecte mici.

Medicii pediatri folosesc repere orientative pentru a evalua dacă evoluția este una fiziologică:

• 0-3 luni: mișcări active ale membrelor, ridicarea capului pe burtă sau în poziție verticală.
• 3-6 luni: rostogolire, menținerea capului stabil, șezut cu sprijin.
• 6-9 luni: rostogoliri complete, stat în șezut fără susținere, primele încercări de deplasare prin târâre sau mers de-a bușilea.
• 9-12 luni: ridicarea în picioare sprijinindu-se de mobilier, pași laterali și tranziția către mersul independent.

Aceste repere nu sunt reguli stricte, ci intervale orientative. Întârzierile ocazionale nu trebuie să alarmeze părinții, dar monitorizarea atentă rămâne esențială.

Cum pot sprijini părinții dezvoltarea copilului?

Stimularea motricității nu trebuie să fie sinonimă cu graba sau forțarea etapelor. Specialiștii subliniază importanța respectării ritmului individual al copilului. A-l așeza în funduleț sau a-l forța să meargă înainte de a fi pregătit poate dăuna dezvoltării naturale.

Ceea ce contează este crearea unui mediu sigur și stimulant: eliminarea obiectelor periculoase, protejarea prizelor, oferirea unui spațiu liber pentru explorare. Toate exercițiile de stimulare trebuie integrate în joacă, cu răbdare și conectare emoțională.

Rolul jucăriilor în dezvoltarea motrică

Alegerea jucăriilor este o altă zonă unde părinții pot contribui semnificativ. În locul obiectelor pasive sau pur decorative, sunt recomandate jucării adaptate etapelor de dezvoltare:

• 0-3 luni: salteluțe senzoriale, oglinzi, cărți alb-negru cu contrast puternic.
• 3-9 luni: jucării de apucat, tras, împins, cutiuțe cu clapete.
• după 9 luni: jucării de împins și tras, seturi de stivuire, inele sau piramide care solicită coordonarea mână-ochi.

Foto: shutterstock