Secretul caselor albe și albastre din Santorini: de ce și-a ales insula grecească aceste culori emblematice

Imaginea caselor albe, completate de acoperișuri și cupole albastre, a devenit un simbol al Greciei și una dintre cele mai fotografiate priveliști din lume.
  • Publicat:
Secretul caselor albe și albastre din Santorini: de ce și-a ales insula grecească aceste culori emblematice
Secretul caselor albe și albastre din Santorini: de ce și-a ales insula grecească aceste culori emblematice

Puține destinații din lume sunt la fel de ușor de recunoscut precum Santorini. Așezată pe stânci vulcanice spectaculoase și înconjurată de apele albastre ale Mării Egee, insula grecească atrage anual milioane de turiști fascinați de peisajele sale. Imaginea caselor albe, completate de acoperișuri și cupole albastre, a devenit un simbol al Greciei și una dintre cele mai fotografiate priveliști din lume.

Deși mulți cred că această combinație cromatică a fost aleasă pur și simplu pentru că se armonizează perfect cu cerul și marea, adevărul este mult mai interesant. În spatele aspectului spectaculos se ascund alte motive, tradiții locale și chiar aspecte legate de sănătatea publică.

Citește și: Alertă pentru turiștii care ajung în Grecia! Peștele toxic care se răspândește în mare. Reprezintă un pericol

Albul, o soluție împotriva căldurii

Înainte ca Santorini să devină una dintre cele mai populare destinații turistice din Europa, locuitorii insulei trebuiau să găsească metode eficiente pentru a face față verilor toride. Temperaturile ridicate și lipsa sistemelor moderne de răcire transformau căldura într-o provocare zilnică. Din acest motiv, casele au început să fie acoperite cu var alb. Culoarea reflectă razele soarelui și împiedică supraîncălzirea pereților, contribuind la menținerea unei temperaturi mai confortabile în interior.

Pe lângă avantajele termice, varul folosit la zugrăvirea locuințelor avea și proprietăți dezinfectante. În perioadele în care sistemele moderne de canalizare și igienă nu existau, aplicarea periodică a unui nou strat de var ajuta la reducerea răspândirii bacteriilor și a altor agenți patogeni.

În timpul epidemiilor care au afectat Grecia la începutul secolului trecut, procesul de văruire a devenit și mai răspândit. Astfel, fațadele albe nu reprezentau doar o alegere estetică, ci și o măsură practică pentru protejarea sănătății comunității.

Cum a apărut culoarea albastră

Dacă albul avea o funcție clară, albastrul și-a găsit locul în arhitectura insulei din mai multe motive. În comunitățile de pescari și marinari, această culoare era folosită frecvent pentru vopsirea bărcilor. Deoarece vopseaua era costisitoare, resturile erau utilizate pentru uși, obloane și garduri. Cu timpul, albastrul a devenit parte integrantă din imaginea locală. În plus, în cultura greacă această culoare este asociată cu protecția împotriva energiilor negative și cu atragerea norocului, fiind prezentă în numeroase simboluri și elemente decorative tradiționale.

Legătura cu steagul Greciei

Mulți turiști presupun că locuințele din Santorini au fost vopsite în alb și albastru pentru a reproduce culorile steagului național. În realitate, casele albe existau cu mult înainte de apariția statului grec modern. Totuși, în perioada regimului militar din Grecia, între anii 1967 și 1974, autoritățile au încurajat utilizarea culorilor naționale la scară largă. În acea perioadă, combinația alb-albastru a devenit și mai prezentă în peisajul urban, consolidând identitatea vizuală a insulei.

În trecut, nu toate clădirile din Santorini respectau aceeași paletă cromatică. Unele locuințe aveau nuanțe pământii sau culori discrete, iar casele vopsite în culori mai elaborate aparțineau adesea familiilor înstărite.

Odată cu dezvoltarea turismului, localități precum Oia și Fira au început să promoveze imaginea uniformă care a făcut insula celebră. Astăzi, există reguli stricte privind aspectul exterior al clădirilor, tocmai pentru a păstra identitatea arhitecturală care atrage vizitatori din întreaga lume.

Foto: shutterstock

Alexandra Necșoiu - Redactor-șef
ALEXANDRA NECŞOIU, redactor-șef, [email protected] Este absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi deţine o diplomă de master în Producţie Multimedia şi Audio-Video. Iubeşte să scrie şi nu se vede făcând altceva, acesta fiind visul ei încă de pe ...
citește mai mult