Mâncărimi ale pielii: cele mai frecvente cauze

Senzaţia de mâncărime nu este tocmai plăcută pentru persoanele care se confruntă cu ea.
  • Publicat:
Mâncărimi ale pielii: cele mai frecvente cauze
FOTO: 123rf.com

Senzaţia de mâncărime nu este tocmai plăcută pentru persoanele care se confruntă cu ea, fie că este localizată într-o anumită zonă a corpului, generalizată sau dacă prezintă sau nu erupţii cutanate. Domnul doctor Laurenţiu Vlădău, specialist dermatolog, spune că există o serie de cauze care stau la baza acestei afecţiuni, fiind necesară identificarea lor corectă pentru tratarea problemei.

Mâncărimile cutanate nu trebuie neapărat să vină cu modificări vizibile ale pielii şi, tocmai de aceea, acestea pot fi asociate cu roşeaţă, pete sau băşici, piele uscată, crăpată, îngroşată sau chiar zone care sângerează. Îngrijirea la domicilui, de la hidratarea zilnică şi folosirea de produse blânde de curăţare, până la îmbăierea cu apă călduţă pot ajuta la ameliorarea problemei măcar pe moment. Însă, tratarea pe termen lung necesită identificare şi îndepărtarea cauzei care stă la baza afecţiunii.

Senzaţia de mâncărime: cauze

Piele uscată. Una dintre cele mai frecvente cauze ale mâncărimii cutanate este reprezentată de pielea uscată, consecinţă a factorilor de mediu, cum ar fi vremea excesiv de caldă sau rece sau chiar umiditate scăzută. Curăşarea şi spălarea în exces cu produse mult prea agresive cu piele pot provoca uscarea ei.

“Dacă există factori declanşatori, această problemă poate afecta orice grup de vârstă. Totodată, pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, este un lucru firesc ca pielea să devină mai subţire şi mai uscată, fapt care poate favoriza apariţia senzaţiei de mâncărime”, explică specialistul dermatolog.

Anumite boli. Bolile de piele precum xeroza, dermatita, psoriazisul, arsurile, cicatricile, muşcăturile de insecte şi urticaria pot cauza la rândul lor senzaţia de mâncărime cutanată. În unele cazuri însă, mâncărimea de lungă durată a pielii poate reprezenta chiar un simptom al unor boli mai grave ca bolile sanguine, diabet, afecţiuni ale rinichilor sau ficatului, HIV sau semne de glandă tiroidă hiperactivă.

“Senzaţia de mâncărime a pielii este întâlnită frecvent la persoanele care au o boală ce le afectează sângele şi pot fi, de asemenea, un simptom al unei bolii renale în stadiu avansat. La aceşti oameni, mâncărimea va fi larg răspândită şi, mai ales, intensă pe spate, pe braţe şi pe picioare. Mâncărimea pielii este, de asemenea, comună la persoanele care suferă de boli hepatice, cum ar fi hepatita C, ciroza sau o obstrucţie a ductului biliar. Când mâncărimea este un semn al bolii hepatice, aceasta începe adesea pe palme şi tălpi şi se extinde ulterior în alte părţi ale corpului”, spune specialistul.

Diverse medicamente. Dacă senzaţia de mâncărime apare odată cu începerea unui nou tratament, atunci aceasta ar putea fi cauza.

“Anumite medicamente, cum ar fi statinele (utilizate pentru colesterol), medicamentele pentru scăderea tensiunii arteriale şi opioidele, sunt toate cunoscute ca provoacă o senzaţie de mâncărime care nu este neapărat însoţită de leziuni ale pielii. În unele cazuri, mâncărimea se va opri spontan odată cu încetarea medicaţiei. Este recomandată consultarea medicului curant, care poate recomanda trecerea la un alt medicament”, explica specialistul dermatolog.

Reacţiile alergice şi iritaţiile. La anumite substanţe, pielea poate dezvolta o reacţie alergică, iar nichelul, prezent în multe produse de uz zilnic, de la telefoane mobile, bijuterii, rame de ochelari, până la fermoare şi catarame este una dintre cele mai frecvente cauze. Alte substanţe care pot provoca reacţii alergice ale pielii includ: lac de unghii, parfumuri, şampoane, latex etc. Dacă mâncărimea nu dispare în urma tratamentului la domiciliu, daca este severă, recidivează sau este asociată cu alte simptome – cum ar fi roşeaţa şi umflarea pielii sau icterul (îngălbenirea pielii şi a albului ochilor) este recomandată o vizită la medicul dermatolog, care poate diagnostica cu exactitate natura afecţiunii, recomandând o schemă potrivită de tratament în funcţie de fiecare caz în parte.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”