Ce se întâmplă dacă nu facem detartraj?

Medicii dentişti recomandă astăzi igienizarea profesională a dinţilor de două ori pe an. În anumite situaţii, acest lucru este făcut chiar mai des.
  • Publicat:
Ce se întâmplă dacă nu facem detartraj?

Procedura de detartraj se realizează de mai bine de un secol. Până să apară metoda cu ultrasunete, totul se făcea exclusiv manual, cu instrumente speciale de curăţat. În prezent, se îmbină aceste metode sau se realizează exclusiv prin ultrasunete. Între 1850-1900 s a constatat si demonstrat legătura între parodontopatie si depozitele de tartru. Astfel, s-au dezvoltat tehnici speciale de periaj (utilizate până astăzi) ca şi prevenţie li metode de detartraj, iniţial manual cu diferite instrumente. În 1957, firma Dentsply introduce primul aparat de detartraj cu ultrasunete pe piaţă.


Medicii dentişti recomandă  astăzi igienizarea profesională a dinţilor de două ori pe an. În anumite situaţii, acest lucru este făcut chiar mai des. Din păcate, nu mulţi oameni ajung la dentist pentru o astfel de curăţare profesională, considerând că este suficient să se spele pe dinţi acasă.

Indiferent de cât de des ne spălăm pe dinţi, odată cu trecerea timpului, apar depuneri în special la baza dinţilor sau în spaţiile interdentare ce pot duce la complicaţii extrem de neplăcute, îmbolnăvind şi gingia. Curăţatul profesional al danturii este indicat în special celor care au lucrări dentare, igiena în aceste cazuri fiind extrem de importantă. Medicul stomatolog Oana Florea ne explică de ce este indicat să facem o curăţare profesională măcar o dată la şase luni.


“Chiar şi  când avem o bună igienă dentară, nu toate zonele sunt bine periate (spaţiile interdentare, zonele molare, la marginea gingiei etc). Cam 40% din suprafeţele dentare sunt neglijate. În aceste regiuni se formează placa bacteriană (resturi alimentare şi bacterii), care poate conduce la apariţia cariei sau a parodontopatiei. Prin igienizarea profesională se pot îndepărta minuţios atât depozitele moi, cât şi cele dure (deci tartrul), scăzând astfel foarte mult riscul îmbolnăvirii dintelui şi a aparatului lui de susţinere. De asemenea, coroanele, punţile şi alte lucrări protetice, precum şi  implanturile au o durată de viaţă mai lungă”, declară Dr. Oana Florea. 

O curăţare profesională a danturii nu costă mult (în jurul a 100 de lei), cu mult mai puţin decât am plăti să reparăm problemele apărute tocmai din cauza lipsei igenei profesionale a dinţilor.

Cât priveşte dieta, alimentele care încarcă dinţii sunt, în general, cele catre conţin glucide, dulciurile de orice fel. Se formează mai întâi placa bacteriană, microorganisme din cavitatea bucală ce se depun pe această reţea formată din glucide, de deasupra gingiilor, iar apoi, intervin mineralele din salivă ce formează într-un final tartrul inestetic. Dacă obişnuim sa consumăm dulciuri, atunci periajul trebuie să fie mult mai atent şi bine realizat. La polul opus, există alimente care ajută la curăţarea dinţilor. Acestea sunt, în general, fructele (merele, spre exemplu), şi cele tari, cu coajă, precum covrigii sau pâinea.

Urmărește CSID.ro pe Google News
6 adevăruri despre muşchi
6 adevăruri despre muşchi
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”