Boala parodontală – cum se manifestă, ce efecte are şi cum o poţi preveni

La nivel global, 1 din 3 persoane suferă de sângerări gingivale, acestea putând reprezenta unul dintre primele semne ale unor afecṭiuni mai grave. Lăsate netratate, pot duce la pierderea dinṭilor.
  • Publicat:
Boala parodontală – cum se manifestă, ce efecte are şi cum o poţi preveni

La nivel global, 1 din 3 persoane suferă de sângerări gingivale, acestea putând reprezenta unul dintre primele semne ale unor afecṭiuni mai grave. Lăsate netratate, pot duce la pierderea dinṭilor.

Placa bacteriană, tartru dentar, gingivită şi parodontopatie

În mod normal, în cavitatea bucală se regăsesc mai multe tipuri de bacterii, iar, în timp, acumularea plăcii bacteriene determină formarea tartrului dentar. Acesta provoacă inflamarea şi sângerarea gingiilor, afecţiune numită gingivită. Ignorată, gingivita poate evolua în parodontopatie marginală, cunoscută drept parodontoză.

Tot mai multe persoane nu consideră această afecţiune un motiv de îngrijorare, deoarece prezintă simptome din cele mai obişnuite, care pot trece uşor neobservate, precum:

  • sângerări gingivale
  • depuneri de tartru
  • respiraţie urât mirositoare
  • alungirea şi spaţierea dinţilor
  • sensibilitatea dinţilor la cald şi la rece
  • retragerea gingiilor

Gingiile inflamate ascund bacterii dăunătoare care duc la liză osoasă (distrucţia osului). Prin urmare, deşi, retracţia gingivală poate fi nesemnificativă şi trece uşor neobservată, distrucţia osului subiacent este mult mai accentuată. Această liză osoasă se descoperă doar în cadrul unei consultaţii de specialitate şi prin investigaţii radiologice.

Pe timpul sarcinii, femeile sunt mai susceptibile de inflamaţii şi sângerări gingivale, iar cele care suferă de parodontoză înainte de a rămâne însărcinate observă o agravare a bolii după ce sarcina se instalează. Vinovate de exacerbarea inflamaţiilor gingivale sunt schimbările hormonale suferite de organismul femeii însărcinate.

Sunt foarte importante intervenţia din timp şi abordarea cu atenţie a acestor afecţiuni, deoarece bacteriile, care în anumite condiţii declanşează boala parodontală, pot trece în circulaţia generală şi pot afecta inima şi alte organe.

Cum se tratează parodontopatia?

În tratamentul parodontopatiei ne folosim de tratamentul convenţional (detartraj cu ultrasunete, terapie etiologică, antiseptice, antibiotice) dar şi de cele mai moderne metode alternative, precum laserele stomatologice de ultimă generaţie, Biolase şi Waterlase, cu acţiune locală, izolată, ce protejează ţesuturile înconjurătoare sănătoase.

Tratamentul parodontopatiei este unul personalizat, în funcţie de fiecare caz, dar, în general, urmează câţiva paşi:

  • Consultaţia cu medicul specialist, la care se adaugă fotografii realizate în studioul digital şi un set de radiografii digitale
     
  • Urmează sedinţa de profilaxie efectuată de asistentul igienist dedicat, care personalizează tratamentul în funcţie de nevoile fiecărui pacient. În cadrul terapie etiologice (detartraj şi surfasaj) se curăţă rădăcinile cu anestezie şi se măsoară adâncimile parodontale. Astfel, medicul decide dacă urmează terapia de menţinere sau cea chirurgicală.
     
  • Terapia chirurgicală poate fi cu sau fără adiţii de os şi alte substanţe care ajută la regenerarea osoasă (operaţia lambou) sau cu grefe de ţesut moale. Intervenţia se realizează sub anestezie locală sau analgo-sedare pentru confortul pacienţilor.
     
  • În terapia de menţinere, medicul specialist supraveghează evoluţia pungilor parodontale. O dată la 6 luni, pot fi realizate o parodontogramă (indică adâncimea pungilor parodontale reale) şi detartraj sau surfasaj, în funcţie de caz.

Cum putem preveni apariţia afecţiunilor parodontopice?

Trebuie să acordăm atenţie prevenţiei, să respectăm regulile de igienă orală, să curăţăm dinţii, să avem o alimentaţie sănătoasă şi să vizităm medicul stomatolog de cel puţin 2 ori pe an.

În cazul pacienţilor cu boală parodontală, sunt recomandate folosirea aţei dentare, a unei paste de dinţi speciale, a apei de gură, a periuţelor interdentare şi a duşului bucal. Medicul vă ţine sub supraveghere pentru a observa cum este menţinută igiena în locurile greu accesibile şi va adapta mijloacele de curăţire după fiecare caz.

Ca la orice afecţiune, şi în parodontopatie, cel mai bun tratament îl reprezintă atitudinea preventivă şi colaborarea îndeaproape cu medicul stomatolog.

Citeşte aici mai multe despre protecţia împotriva afecţiunilor parodontopice!

dr. Vanda Popa, medic specialist în Parodontologie, Estetică Dentară şi doctor în Ştiinte medicale, clinicile DENT ESTET

Urmărește CSID.ro pe Google News
5 cazuri medicale ciudate
5 cazuri medicale ciudate
Recomandare video
Stereotaxia în metastazele cerebrale: „E indicată la pacienții cu un număr limitat de metastaze”