Alcoolul şi bolile grave pe care le poate produce

Alcoolul îţi poate afecta ficatul, îţi poate îmbolnăvi inima sau te poate trimite în pragul unui accident vascular cerebral. Ba ma mult, unele studii demonstreză că între consumul de alcool şi cancer există o legătură strânsă.
Alcoolul şi bolile grave pe care le poate produce

Alcoolul îţi poate afecta ficatul, îţi poate îmbolnăvi inima sau te poate trimite în pragul unui accident vascular cerebral. Ba mai mult, unele studii demonstreză că între consumul de alcool şi cancer există o legătură strânsă.

Cele mai grave efecte ale alcoolului

,,Alcoolul poate avea efecte benigne, pe termen scurt, cum ar fi tahiaritmiile şi extrasistolele ventriculare, până la efecte grave pe termen lung. El poate fi un factor de risc pentru ateroscleroza coronariană, iar efectul său toxic duce la cardiopatii dilatative şi insuficienţă cardiacă. Prin creşterea trigliceridelor din sânge predispune la ateroscleroza coronariană şi alte tulburări metabolice. Are o legătură cu obezitatea şi, de asemenea, cu rata accidentelor vasculare cerebrale.

De asemenea, la bolnavii cardiaci aflaţi în tratament antitrombotic (de subţiere a sângelui, cu aspirină, alte antiagregante sau anticoagulante) pot apărea complicaţii hemoragice gastrointestinale majore, uneori cu risc de deces’’, precizează Prof. Dr. Victor Costache pentru CSID.

Consumul de alcool în exces se asociază cu mai multe boli, inclusiv cu cancerul. ,,Vinul sec conţine antioxidaţi în cantitate importantă şi poate fi considerat aliment dacă este consumat cu moderaţie.

Alcoolul în exces se asociază cu câteva tipuri de cancer, în special cancerul de ficat, pancreas şi stomac. Un alt efect al alcoolismului cronic este ciroza hepatică, care are efecte devastatoare asupra sănătăţii şi care poate duce, prin decompensare, la deces’’, adaugă medicul Florin Ioan Bălănică, specialist în Medicină Personalizată şi Nutriţie pentru CSID.

Îngraşă alcoolul? Conţine multe calorii?

,,Da, alcoolul îngraşă! Mai întâi de toate pentru că alcoolul înseamnă glucide, adică carbohidraţi. Un pahar de vin sec are aproximativ 70 kcal, iar berea sau cokteilurile au mult mai mult. Consumul de alcool recreaţional înseamnă 1-2 pahare de vin sec. Alcoolul trebuie consumat la distanţă de 1-1,5 ore de masă, întrucât aceeaşi enzimă din ficat metabolizează şi grăsimea, dar şi alcoolul. Acesta este metabolizat prioritar, iar grăsimea se depune pe organele interne.

Excesul de alcool şi alimentele grase duc la steatoză hepatică, adică ficat gras. Cu cât avem o cantitate mai mare de grăsime pe organele interne, cu atât metabolismul este mai lent.

Băuturile amestecate şi berea pot lăsa urme adânci asupra organismului nostru. ,,Băutorii de bere acumulează grăsime în exces, bărbaţii pe abdomen şi torace, iar femeile pe şolduri şi fese. Astfel, îşi cresc şansele de a face infarct de miocard şi accident vascular cerebral”, mai spune medicul Florin Ioan Bălănică.

Când şi cât alcool bem

Deşi alcoolul moderat poate avea multiple înţelesuri, în general, se acceptă pentru consum o limită strictă, de 1-2 pahare de vin sec, o dată sau de două ori pe săptămână zi.

,,Se pare că există un rol cardioprotector dacă consumul este moderat, prin creşterea HDL colesterolului şi a altor mecanisme (de exemplu efect antioxidant), însă depăşirea acestor limite are efecte nedorite, prin amplificarea factorilor de risc şi a toxicităţii: cardiopatii dilatative de etiologii mixte, cu insuficienţă cardiacă ireversibilă, cu sfârşit fatal’’, mai spune Prof. Dr Victor Costache.

Cu toate astea, vinul roşu poate avea şi beneficii, pentru că este bogat în antioxidanţi. Resveratrolul, pe care îl conţine boaba de strugure, este implicat în longevitate. Bărbaţii din Sardinia trăiesc foarte mult, raportat la orice altă populaţie, iar această longevitate se datorează consumului de vin roşu, numit Canonau, o licoare bogată în antioxidanţi.

,,Recomand pacienţilor mei 1-2 pahare de vin roşu pe săptămână, cantitatea fiind foarte importantă. În cazul unui consum nepotrivit de alimente şi alcool, vom lua în greutate şi vom deveni nesănătoşi’’, subliniază Dr. Bălănică. 

Cel mai nou articol Video: