În sudul țării, acolo unde câmpul începe să prindă culoare odată cu dezghețul, bucătăria de primăvară a fost dintotdeauna simplă și adaptată postului. Așa apar „păpușile de dragavei”, o mâncare legată de tradiția locului și de atmosfera așezării monahale de la Brâncoveni, din județul Olt.
Așezământul își are originile într-o biserică de lemn ridicată de jupânița Celea, bunica lui Matei Basarab, în urmă cu aproape patru secole și jumătate. Mai târziu, voievodul a transformat locul într-o mănăstire fortificată, cu dublu rol: spațiu de rugăciune și punct de apărare. În jurul acestui nucleu spiritual s-au păstrat, firesc, și obiceiuri culinare de sezon.
Deși rețeta circulă astăzi și prin bucătăriile mănăstirești, preparatul nu este exclusiv monahal. El aparține, în esență, țăranilor olteni care, primăvara, se întorceau flămânzi de la muncile câmpului. În perioada Postului Paștelui, gospodinele din zonă redescoperă an de an această mâncare, pregătită după rânduiala bătrânilor.
Citește și: Rețeta langoși de post ca la mănăstire. Absolut delicioase, fără să folosești lapte și ouă
Ingredientele sunt puține și la îndemână:
Simplitatea listei ridică o simplă întrebare: cum poate ceva atât de auster să ofere un gust care să-ți rămână în memorie? Răspunsul stă în metoda și în prospețimea produselor folosite.
Se aleg frunze fragede de ștevie, se curăță și se leagă în mănunchiuri (de aici și denumirea de „păpuși”). Acestea se ung cu ulei și se așază pe grătar, unde se frig ușor. Este important să fie manipulate cu grijă, pentru a nu fi rupte sau înțepate cu ustensile metalice. După coacere, mănunchiurile se desfac de ațe și se așază într-o strachină. Separat, se pregătește o zeamă fierbinte în care au fiert un morcov și o ceapă. Lichidul se sărează și se acrește cu oțet, apoi se toarnă peste frunzele coapte. La final, se adaugă ardei iuți tocați și puțin ulei.
Preparatul se servește, tradițional, cu mămăligă rece.
Foto: shutterstock