Cine nu ar trebuie să mânânce ciorbă de burtă. Este contraindicată oamenilor care suferă de aceste afecțiuni

Ciorba de burtă este unul dintre cele mai iubite preparate tradiționale românești. Considerată de mulți un adevărat „remediu” după o noapte lungă sau un fel principal perfect pentru mesele festive, această ciorbă are un gust intens, o textură cremoasă și o aromă inconfundabilă. Totuși, din punct de vedere nutrițional, ciorba de burtă este o mâncare „grea”, cu un conținut ridicat de grăsimi saturate, colesterol și purine.

Rețeta tradițională include burtă de vită (organ), smântână grasă, gălbenușuri de ou, uneori oase de vită pentru bază, usturoi și, frecvent, o cantitate considerabilă de sare. Din acest motiv, există categorii clare de persoane pentru care consumul acestui preparat este contraindicat sau ar trebui făcut cu mare prudență.

Persoanele cu gută (hiperuricemie)

Aceasta este, probabil, cea mai importantă contraindicație strictă. Ciorba de burtă este problematică în special pentru persoanele care suferă de gută sau au valori crescute ale acidului uric în sânge.

De ce? Pentru că burta de vită, fiind un organ, este foarte bogată în purine. Purinele sunt substanțe care, în organism, sunt descompuse în acid uric. La persoanele predispuse, excesul de acid uric poate duce la formarea cristalelor în articulații, declanșând o criză dureroasă de gută.

Chiar și o singură porție consistentă de ciorbă de burtă poate crește nivelul acidului uric și poate provoca inflamație și durere severă, mai ales la nivelul degetului mare de la picior, dar și al altor articulații. Pentru cei diagnosticați cu gută, evitarea organelor este esențială, iar ciorba de burtă intră direct în această categorie.

Persoanele cu probleme biliare și hepatice

Ciorba de burtă este bogată în grăsimi, iar acest lucru poate crea probleme serioase pentru cei care suferă de afecțiuni biliare sau hepatice.

Afecțiuni precum:

• litiaza biliară (pietre la fiere),

• dischinezia biliară („fiere leneșă”),

• steatoza hepatică (ficat gras)

pot fi agravate de consumul unei mese bogate în grăsimi saturate.

Grăsimile stimulează contracția vezicii biliare. La persoanele care au pietre sau nămol biliar, această contracție poate declanșa colici biliare extrem de dureroase. O porție de ciorbă de burtă tradițională, cu smântână grasă și ou, poate fi suficientă pentru a provoca o criză.

În cazul ficatului gras, excesul de grăsimi contribuie la agravarea încărcării hepatice și poate încetini procesul de regenerare al ficatului.

Cei cu boli cardiovasculare și colesterol mărit (dislipidemie)

Ciorba de burtă nu este recomandată nici persoanelor care suferă de boli cardiovasculare sau au colesterol crescut.

Afecțiuni precum:

• ateroscleroza,

• hipertensiunea arterială,

• istoric de infarct miocardic sau accident vascular cerebral

impun un regim alimentar sărac în grăsimi saturate și colesterol.

Burta de vită conține cantități semnificative de colesterol. În plus, „liezonul” – amestecul de smântână și gălbenuș de ou – adaugă un aport suplimentar de grăsimi saturate. Acestea contribuie la depunerea plăcilor de aterom pe artere și la creșterea riscului cardiovascular.

Un alt factor problematic este sarea. Ciorba de burtă este, de regulă, bine sărată, iar consumul ei alături de murături crește aportul de sodiu. Excesul de sare favorizează retenția de apă și creșterea tensiunii arteriale, un risc major pentru pacienții cardiaci.

Persoanele cu afecțiuni digestive (stomac și pancreas)

Ciorba de burtă este greu digerabilă. Timpul de digestie este mai lung comparativ cu alte supe sau ciorbe ușoare, iar acest lucru poate crea disconfort pentru persoanele cu sensibilitate digestivă.

Afectiuni precum:

• gastrita,

• ulcerul gastric,

• refluxul gastroesofagian (BRGE),

• pancreatita cronică

pot fi agravate de acest preparat.

Grăsimile în exces solicită pancreasul, iar în cazul pancreatitei cronice, consumul de alimente grase este strict interzis. În plus, condimentele asociate – usturoiul din mujdei, ardeiul iute sau oțetul – sunt iritanți gastrici puternici. Aceștia pot provoca arsuri, dureri abdominale și senzație de reflux.

Pentru persoanele cu gastrită sau ulcer, ciorba de burtă poate declanșa dureri intense și senzație de arsură imediat după masă.

Deși ciorba de burtă este un preparat tradițional apreciat și savuros, ea nu este potrivită pentru toată lumea. Conținutul ridicat de purine, colesterol și grăsimi saturate o face contraindicată pentru persoanele cu gută, probleme biliare și hepatice, boli cardiovasculare sau afecțiuni digestive.

Pentru cei sănătoși, consumul ocazional și în cantități moderate nu reprezintă o problemă majoră. Însă pentru cei care suferă de afecțiunile menționate, prudența este esențială. Uneori, o porție aparent inofensivă poate declanșa complicații serioase. În astfel de situații, alternativa este alegerea unor ciorbe mai ușoare, cu conținut redus de grăsimi, care să ofere gust fără riscuri pentru sănătate.