Mâncatul a fost mereu o plăcere, dar poftele alimentare par să fie mai intense ca niciodată în dieta modernă. Studiile arată că anumite alimente pot provoca un comportament asemănător dependenței, iar nutriționiștii avertizează că aceste pofte sunt adesea rezultatul produselor ultraprocesate, concepute special pentru a ne face să vrem mai mult.
Lisa Young, doctor în științe și profesor asociat de nutriție la Universitatea din New York, explică faptul că aceste alimente sunt bogate în zahăr, grăsimi și sare, dar sărace în fibre, conținând adesea conservanți, coloranți și alți aditivi. Printre ele se numără chipsurile, prăjiturile ambalate, dulciurile, pizza congelată și mâncarea de tip fast-food.
„Nu există dependență de mere, dar produsele ultraprocesate pot avea o calitate adictivă reală”, spune Young.
Wesley McWhorter, dietetician și purtător de cuvânt al Academiei de Nutriție și Dietetică din SUA, subliniază că aceste produse sunt „concepute să fie extrem de dorite”, iar accesibilitatea și densitatea lor calorică fac ca tentația să fie greu de controlat.
Un studiu realizat de Institutul Național de Sănătate al SUA a descoperit că adulții sănătoși care au consumat mese ultraprocesate au mâncat în medie cu 500 de calorii mai mult pe zi decât cei care au urmat o dietă cu alimente neprocesate. Aceștia au mâncat mai repede și au luat în greutate.
Ashley Gearhardt, psiholog la Universitatea din Michigan, compară aceste alimente „hiper-recompensatoare” cu țigările: „Au mai multe în comun cu o țigară decât cu un măr sau o portocală.”
Printre cele mai „adictive” alimente identificate în studiile sale se numără pizza, ciocolata, chipsurile, biscuiții, înghețata și cartofii prăjiți.
Aici intră snacksurile sărate, chipsurile, prăjiturile și torturile din comerț, gogoșile, batoanele de ciocolată, fast-food-ul, crenvurștii, nuggets-urile și pizza congelată.
„Combinația de zahăr, grăsime și sare este cea mai periculoasă pentru sănătate și cea mai greu de rezistat”, spune Young.
Sucurile carbogazoase, băuturile îndulcite, bomboanele și alte dulciuri concentrate intră în această categorie.
„Când zahărul este izolat și nu este combinat cu fibre (cum se întâmplă în fructe), devine mult mai atractiv pentru creier și mai ușor de consumat în exces”, explică McWhorter.
Înghețata, cartofii prăjiți, burgerii de fast-food și alimentele prăjite în general sunt foarte tentante.
„Grăsimea în sine nu este rea, dar cantitățile excesive sunt problema”, spune McWhorter. Spre exemplu, avocado și nucile sunt bogate în grăsimi, dar vin cu fibre și proteine, fiind o opțiune sănătoasă.
Pâinea albă, biscuiții, cerealele zaharoase și alte produse rafinate, lipsite de fibre, pot provoca fluctuații mari ale glicemiei, ceea ce intensifică foamea și poftele.
„Deficiența de fibre este una dintre cele mai mari probleme în alimentația modernă”, subliniază McWhorter.
Nutriționiștii recomandă câteva strategii simple pentru a ține sub control aceste tentații:
Combină proteinele, fibrele și grăsimile sănătoase la fiecare masă. De exemplu, pâinea albă poate fi asociată cu unt de arahide pentru a stabiliza glicemia.
Nu cumpăra alimente-problemă. „Dacă nu le ai în casă, tentația dispare”, spune Young.
Controlează porțiile. Ciocolata și chipsurile pot fi consumate ocazional, dar nu în exces. Pune mâncarea pe o farfurie, nu mânca direct din ambalaj.
Fii prezent când mănânci. Evită telefonul, savurează aromele și fii atent la senzația de sațietate.
Deși conceptul de „dependență alimentară” rămâne controversat, cercetătorii sunt de acord că produsele ultraprocesate au fost create pentru a fi irezistibile, ceea ce poate favoriza un cerc vicios de pofte și consum excesiv. Alegerea alimentelor integrale, bogate în fibre și nutrienți, este cel mai bun mod de a rupe acest cerc.
Sursa: today.com
Sursa foto: Shutterstock