Varice esofagiene

Dilataţii patologice ale vene­lor inferioare ale esofagului.

Cauza cea mai frecventă a vari­celor esofagiene este ciroza hepatică, alteraţie cronică a stării ficatului, fie că este vorba de o origine alcoolică, autoimună (ciroză biliară primitivă) sau metabolică (hemocromatoză). Varicele esofagiene nu se manifestă prin nici un simptom atâta vreme cât nu se rup. Ele sunt asociate uneori cu ascită (efuziune lichidiană în peritoneu).

Fără tratament, varicele esofagiene sfârşesc prin a se rupe, antrenând o hemoragie care poate fi gravă, manifestându-se printr-o hematemeză (emisie pe gură de sânge nedigerat) şi provocând o anemie acută şi o scădere brutală a presiunii arteriale.

Tratamentul preventiv al hemoragiei constă fie în admi­nistrarea de medicamente betablocante (care diminuează debitul sangvin), fie în sclerozarea endoscopică a varicelor. In caz de eşec al tratamentului medi­cal, poate fi întreprinsă o intervenţie chirurgicală de urgenţă (anastomoză portocavă).

Tratamentul unei hemo­ragii consecutive unei rupturi de varice esofagiene face apel la reanimare şi transfuzie, hemoragia fiind oprită fie prin compresie cu ajutorul unei sonde cu balonaş gonflabil, fie prin sclerozare endoscopică (injectare a unei substanţe atrofiante în venă).

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Vezi în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Armando Lungu: despre vegetarianism și activitatea fizică